Incurajarea investitiilor straine prin introducerea unor facilitati fiscale este o politica ce poate avea efecte negative pe termen lung. "Concurenta fiscala este o arma cu doua taisuri, un bumerang ce se intoarce impotriva statului care incearca sa atraga capital prin cote reduse de impozitare a profiturilor", spune economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, citat de Euractiv.

In cazul Romaniei, singura tara cu venituri bugetare sub 35% din Uniunea Europeana, o politica de "dumping" fiscal ar putea afecta serios mersul economiei.

"Impozitarea simbolica a afacerilor inseamna putini bani la bugetul public, inseamna deci sume insuficiente pentru un invatamant de calitate, pentru asistenta medicala primara, pentru refacerea si intretinerea unui fond de resurse umane la standarde europene", explica Lazea. Oficialul Bancii Centrale apreciaza ca tarile Uniunii Europene ar trebui sa adopte o politica fiscala comuna.

" Cu exceptia TVA, la nivelul Uniunii Europene, nu exista o politica fiscala comuna. Acesta este si unul dintre motivele pentru care Comisia Europeana este un caine de paza atat de slab", a declarat Lazea la un seminar pe teme economice organizat la Sinaia.

Usor vin, usor se duc

Daca intr-o prima faza abordarea unei politici fiscale bazate pe facilitati are efecte pozitive, pe termen lung insa dumpingul fiscal duce la un regres economic. Un exemplu concludent in acest sens este Ungaria, care, dupa ce a castigat "increderea" investitorilor straini prin practicarea unui nivel de fiscalitate redus se afla, acum, in postura de a adopta euro dupa Romania.

Veniturile bugetare reduse si, implicit, dinamica accelerata a deficitelor fiscale si de cont curent transforma Ungaria intr-o tara cu o economie care nu mai inspira incredere potentialilor investitori. Ca efect direct, ponderea investitiilor straine directe in PIB al Ungariei este in scadere, in timp ce deficitul de cont curent a urcat pana la peste 10% din PIB.

Un alt risc il prezinta economistul-sef al Bancii Centrale. "Investitorii care astazi aplauda facilitatile fiscale obtinute, maine vor fugi, pentru ca nu vor mai avea forta de munca pregatita la standardele impuse de nivelul dezvoltarii tehnologice", explica Lazea.

Veniturile bugetare trebuie sa creasca

Citeste si:

In ceea ce priveste politica fiscala, Romania este singura tara europeana (cu exceptia Lituaniei) care are venituri bugetare reprezentand mai putin de 35% din PIB (circa 31,5% in 2006). In acest context, apreciaza Lazea, Romania este singura tara in care reforma fiscala trebuie sa insemne in primul rand cresterea veniturilor bugetare si abia in al doilea rand eficientizarea cheltuielilor.
Oficialul BNR apreciaza ca, desi Guvernul a inteles necesitatea cresterii veniturilor bugetare, masurile programate pentru 2007 "nu sunt deloc spectaculoase".

Astfel, desi in strategia pentru anul viitor, Executivul prevede cresterea veniturilor pana la 32,3% din PIB, masurile efective sunt destul de putine. Importante doar trei: eliminarea unor facilitati fiscale minore precum facilitatile pentru cooperatia agricola si facilitatile pentru investitiile in zonele montane, impozitarea tranzactiilor imobiliare si majorarea accizelor conform calendarului stabilit. In contrapondere scade impozitul aplicat microintreprinderilor, iar taxele vamale devin venit al bugetului comunitar.

Impozitul diferentiat, solutia social-democrata

PSD propune mentinerea impozitului de 16% doar pentru profitul companiilor si revenirea la un sistem diferentiat, cu doua cote, de 14% si 19%, pentru veniturile persoanelor fizice, apreciind ca sistemul cotei unice nu este viabil pe termen lung."Pentru pastrarea credibilitatii si stabilitatii, cota trebuie pastrata la 16%.

Pentru impozitul pe venit, PSD propune un sistem in doua transe, de 14% pentru veniturile mai mici de 1.700 lei si de 19% pentru cele care depasesc acest prag", a declarat, ieri , vicepresedintele PSD Mihai Tanasescu, fost ministru al Finantelor Publice, la o dezbatere despre competitivitatea economica, organizata de PSD. Cota unica este un concept care poate fi implementat, cu care a cochetat si PSD, dar nu este viabil pe termen lung, a spus Tanasescu. Vicepresedintele PSD a prezentat date statistice potrivit carora 53% dintre salariati au primit in plus, in urma implementarii cotei unice, mai putin de un euro lunar, 32% au beneficiat de o majorare a veniturilor cu circa cinci euro, iar 3% au castigat peste 220 euro.
El a apreciat ca impozitul pe profit ar trebui mentinut la 16%, din motive de stabilitate, indiferent daca regimul politic se va schimba sau nu.

Venituri supraestimate

Pentru anul 2006, programul Executivului prevede un raport al veniturilor bugetare in PIB de 32,3% (fata de 30,4% in 2005). " In realitate, nu va avea loc o crestere cu 1,9% din PIB, ci de cel mult 0,8 %- 1% din PIB.
Aceasta deoarece in proiectiile PIB se utilizeaza o masura a inflatiei (Indicele Preturilor de Consum) care este mult mai mica decat masura «corecta»a inflatiei, reprezentata de Deflatorul PIB", a declarat Lazea la Sinaia.

Din 2001 pana in 2005, oglinda inflatiei reale (deflatorul) a fost cu cel putin trei puncte procentuale peste Indicele Preturilor de Consum, luat in calcul la elaborarea bugetului. In 2005, IPC a fost 9% iar deflatorul 12%.
De altfel, cresterea veniturilor in termeni relativi (ca pondere din PIB) este mult mai modesta decat cresterea in termeni nominali. La opt luni, pe ansamblu veniturile au crescut in termeni relativi cu numai 0,8%.