Cei care vor un credit azi si-au ales cel mai prost moment al anului, insa nu trebuie sa-si piarda speranta: masurile asa-numite "neortodoxe" ale BNR, de limitare a avantului creditarii, cu scopul de a ajuta procesul de stabilizare a preturilor, mai pot rezista in piata in forma actuala doar pana in a doua jumatate a anului viitor.

De la ABN Amro si pana la Volksbank, sistemul bancar se bucura de pe urma inlaturarii unei restrictii si, in acelasi timp, incearca sa gaseasca portite de eludare sau ocolire a restrictiilor noi. Banca Nationala a renuntat la prevederea conform careia bancile nu puteau sa imprumute in valuta decat in limita matematica a 300% din fondurile proprii, impusa prin Norma 11/2005, si va renunta rand pe rand si la celelalte restrictii, pe termen scurt. Principalul impediment in calea creditarii a aparut insa prin includerea in costul creditului a tuturor comisioanelor, incepand de luna trecuta.

Astfel, daca un client cu un venit lunar de 1.000 de euro dorea sa ia un credit ipotecar pe 30 de ani, acum doua luni obtinea 56.000 de euro la ABN Amro, iar azi el obtine doar 31.500 de euro. Motivul? BNR a obligat bancile sa introduca toate comisioanele in calculul ratei lunare a solicitantului unui imprumut, care trebuie sa nu depaseasca 30 sau 35% din venitul salarial net, masura care diminueaza considerabil volumul creditului respectiv. Analistii cred insa ca dupa 2007 banca centrala va fi nevoita sa faciliteze creditarea.

Perceptia bancilor

Masura de limitare a creditarii in valuta la maximum de trei ori fondurile proprii a afectat diferit bancile din Romania. "Au existat perioade in care unele banci nu au putut acorda credite in valuta. Bancpost a trebuit sa astepte doua luni pana a putut relua creditarea", sustine Mihai Bogza, presedintele Bancpost.

"Masura de limitare a creditarii la 300% din fondurile proprii nu ne-a influentat aproape deloc", spune Misu Negritoiu, presedintele ING Bank Romånia. ING se concentreaza pe imprumuturile mari, are in mod traditional mai multi clienti corporativi si a intrat mai de curand pe piata dedicata persoanelor fizice (de anul acesta, si IMM-urilor, la Self’Bank). Modelul ING, care nu a fost nevoita sa externalizeze portofoliul de credite din cauza masurilor BNR, ci a facut-o in mod natural, conform fluxului de credite in mod clasic directionat in afara, este comun mai multor banci. "Am externalizat aproape 10-15% din portofoliul de credite", explica Negritoiu.

Unei companii multinationale mari nu poti sa-i refuzi un credit mai ieftin de la banca-mama. Nici Banca Transilvania nu a suferit prea mult de pe urma masurii sus-numite, cuprinsa in Norma 11 din 2005 a BNR, intrucat s-a concentrat pe creditarea in lei. Nu acelasi lucru se poate spune despre majoritatea bancilor insa. Cea mai cunoscuta consecinta a Normei 11 a fost externalizarea portofoliilor de credite mai mari de un milion de euro, cu un volum total estimat de BNR la circa 3,4 miliarde euro in acest an sau o treime din datoria externa pe termen scurt a Romaniei, care se ridica la 10,3 miliarde euro in august.

HVB a fost nevoita sa externalizeze peste 750 de milioane euro de la inceputul aplicarii acestei masuri, iar Raiffeisen a externalizat 350 milioane euro in acest an. In plus, bancile au fost nevoite sa ia credite subordonate, cu transformare imediata in numerar.

Costuri

Bancpost a trebuit sa se imprumute cu 80 milioane euro printr-un credit subordonat si sa majoreze capitalul cu inca 80 de milioane (in total 160 milioane euro) pentru ca depasise plafonul cerut de BNR, afirma Mihai Bogza, presedintele Bancpost. "Aveam planificat pentru decembrie 2006 o noua majorare de capital, insa odata cu renuntarea la prevederea de limitare a creditarii in valuta la 300% din fondurile proprii am renuntat la aceasta", spune Bogza. "Chiar daca nu ne-a influentat foarte mult, totusi Norma 11 a impus unele costuri, de administrare, urmarire si control din partea BNR, apoi de auditare si bilant la fiecare trimestru", precizeaza, la randul sau, Misu Negritoiu.

Jos RMO!

Mult mai temute de banci si cu consecinte prezente si viitoare si asupra competitivitatii lor fata de bancile offshore, rezervele minime obligatorii (RMO) pe care bancile sunt obligate sa le blocheze la BNR au efecte mai aspre decat masura care tocmai a fost abrogata. Chiar daca banca centrala spune ca nu va cobori nivelul RMO prea curand, este de asteptat ca, pana la mijlocul anului 2007, cele 20% pentru pasivele in lei pe termen scurt si 40% pentru cele in valuta sa fie usor diminuate.

Exista chiar pareri optimiste conform carora BNR ar putea face cadou bancilor inca din ianuarie, cand va avea loc prima sedinta a Consiliului de Administratie, un RMO micsorat pentru pasivele in lei (intrucat nivelul atragerii leilor din piata prin sterilizare a scazut destul de mult). Nimic nu este insa sigur, iar viceguvernatorul Cristian Popa ne-a declarat chiar ca e pesimist in privinta unei eventuale reduceri apropiate a RMO. "Din cauza RMO am pierdut anumite contracte", declara Misu Negritoiu. Evident, bancile de afara au alte costuri si alte dobanzi de referinta (benchmark) decat cele romanesti, care se supun acestei masuri.

Ce aduce anul... integrarii

Momentul actual este unul prost pentru cine incearca sa ia un credit, dar nici 2007 nu va fi cu mult mai bun. Din cauza competitiei va scadea (sau nu va creste deloc) dobanda, iar bancile vor majora scadentele. Intrucat scadentele creditelor ipotecare au fost deja extinse pana aproape de maximum - 30-35 de ani, o noua majorare a acestora ar putea interveni numai asupra creditului de consum.

Conform unui studiu Bancpost, noile restrictii impuse de BNR afecteaza creditul de consum in proportie de 15-20% si, prin urmare, va fi nevoie de o crestere a scadentei in consecinta. Din 2007, bancile vor trebui sa indeplineasca un coeficient de solvabilitate mai mic, de 8% fata de 12% in prezent, si prin urmare vor putea sa mareasca mai mult pasul creditarii in valuta, cel putin teoretic. Persoanele fizice vor ramane restrictionate insa chiar si in cazul creditarii venite din partea unor banci straine. Iar municipalitatile si corporatiile mari cat exista RMO - vor trebui sa ia credit mai ieftin tot "de afara".

Concurenta neloiala apare insa sub forma investitiilor finantate prin credit. Romanii sunt legati de maini si de picioare cand vine vorba de a lupta cot la cot cu polonezii deja interesati in proiecte imobiliare din Romania, de exemplu pentru proiecte rezidentiale finantate prin credit. Speranta cade pe umerii inventivitatii bancilor, locale sau straine, care cu siguranta vor gasi metode de a ocoli restrictiile BNR.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.