(continuarea interviului din ziarul de ieri)
- Ce se va intampla daca capitalurile speculative se vor retrage brusc ?

- Acest scenariu ar fi cel mai simplu : cei 2 miliarde de euro cu grad mare de volatilitate care au intrat in Romania vor pleca rapid, de exemplu in lunile urmatoare. In aceasta varianta, cursul euro s-ar aprecia, exportatorii ar castiga prin vanzarea valutei, la fel si detinatorii de valuta, capitalurile speculative vor pierde la curs ceea ce au castigat la dobanda, si in final cursul se va stabiliza la niveluri rezonabile, inclusiv prin interventii in piata ale BNR daca tendinta ar fi de depreciere mai accentuata a leului. Dar sentimentul nostru este ca aceste capitaluri vor ramane in Romania si se vor "muta" de pe piata monetara sau bancara spre bursa de valori, iar de la bursa se vor duce pe piata imobiliara. O sa aiba o viata mai lunga si este de dorit acest lucru, deoarece Romania va avea capitalurile necesare dezvoltarii sale. Deci problema esentiala este ca acest surplus de capital sa-si gaseasca fructificari pozitive in economia romaneasca si sa mareasca in final capacitatea productiva a tarii.
- Dar, cata valuta ar mai putea intra in Romania pana la sfarsitul anului ? Care este capacitatea de absorbtie maxima a pietei ?

- Sa facem un calcul. PIB-ul Romaniei este acum in jur de 60 de miliarde de euro. 6 miliarde de euro inseamna 10 % din PIB, 12 miliarde de euro, cat este acum rezerva BNR, inseamna 20 % din PIB. In 2004, totalul investitiilor straine directe s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, respectiv peste 7 % din PIB. Sa admitem ca in 2005 ar mai intra sub diverse forme, pana la sfarsitul anului, inca 6 miliarde de euro. La o piata valutara de talia Romaniei, cursul ar tinde sa se aprecieze in mod sensibil. In aceasta varianta, se pot discuta doua ipoteze. Prima ar fi aceea ca intreaga suma de 6 miliarde ar fi formata din investitii straine directe, respectiv capitaluri stabile pe termen lung. Acest lucru ar insemna ca economia romaneasca absoarbe aceste sume intr-o maniera pozitiva, productiva, vor avea loc restructurari, se vor crea noi intreprinderi, noi locuri de munca.

A doua ipoteza este ca cea mai mare parte din aceste fonduri vor fi capitaluri pe termen scurt, cu efect benefic minor asupra economiei romanesti. In ambele cazuri, Banca Nationala nu-si poate propune sa cumpere toate aceste sume la un curs stabil sau total predictibil pentru ca o crestere cu 6 miliarde euro a rezervei valutare ar insemna ca aceasta sa ajunga la o treime din nivelul PIB si sa acopere in proportie de peste doua treimi importurile, ceea ce este desigur excesiv. In ambele ipoteze, mixul de politici trebuie sa cuprinda mai multe elemente (dobanzi, credit, fiscalitate, reforme structurale etc.) inclusiv o anumita variabilitate a cursului, care actioneaza ca o supapa de siguranta, ca un descurajant al capitalurilor speculative. Acesta este mixul de politici negociat de Guvernul Romaniei si BNR cu FMI.

- Ati spus ca 2005 exceleaza prin bani multi, sa vedem ce facem cu ei. Ce putem face cu ei?
- Va trebui ca acesti bani sa intre cat mai adanc in economie, sa ajute procesul de restructurare. De aceea am vorbit despre parteneriatul banci-clienti. Sa incercam si o comparatie. Noi am avut o perioada indelungata (1990-2000) in care a fost un fel de "seceta" de valuta. Piata valutara a fost in lipsa permanenta de valuta, ceea ce a dus la o depreciere a cursului leului aproape continua. Au urmat doi ani pana prin 2003, in care intrarile de valuta s-au imbunatatit, iar miscarile de curs au fost determinate mai degraba de raportarea euro-dolar. Din 2004, este cert ca mergem spre o "ploaie" de valuta, care tinde sa se accentueze. Muncitorii romani din strainatate trimit sume din ce in ce mai mari, investitiile directe au fost de 4,1 miliarde euro anul trecut, la acestea se adauga banii de la UE si imprumuturi din strainatate de tot felul ale firmelor si bancilor din Romania. Astfel, suntem in fata unui pericol de "inundatie" de valuta si aceasta este situatia noua pe care incercam sa o gestionam.

Citeste si:

- Pentru economie care este pericolul ?
- Pentru economie, pericolul este ca nu va putea absorbi, cu structurile actuale, acest influx valutar. Ramanand in comparatia anterioara, economia este inca ca un teren care nu a fost bine arat. Trebuie sa pregatim economia sa absoarba acesti bani. In primul rand, trebuie sa ne scoatem din minte ca singurul lucru care ne lipseste sunt banii.
- Pe scurt, la ce sa ne asteptam in acest an in privinta evolutiei dobanzilor si a cursului ?

- Dobanzile la lei vor continua sa scada, dar se vor pastra pe palierul real pozitiv. Acest palier real pozitiv nu va insemna dobanzi reale de 5 sau chiar 7 % cat au fost in anumite momente in 2003 si 2004, ci niveluri mult mai scazute probabil acolo unde este normalul (2 maximum 3 %). Este evident ca la o inflatie de 7 % media dobanzilor din acest an nu va fi nici 14, nici 12 %, probabil ca va duce undeva spre un 9-10 %. Din punct de vedere al cursului, pe masura ce dobanzile vor scadea, iar influxurile de capital se vor tempera, cursul de schimb isi va reduce din variabilitate si se va stabiliza, speram la niveluri acceptabile pentru partea competitiva, viabila a economiei. Care sunt acele niveluri ? Aici este nevoie de o dezbatere mai larga, care deja a inceput. Cursul se va misca evident pe o plaja din ce in ce mai ingusta spre anumite margini, pe care le va contura piata valutara.

- Pana atunci, oamenii de afaceri vor trebui sa opereze intr-un mediu prea putin predictibil.
- Deocamdata, da. Ar fi nerealist sa le spunem altceva oamenilor de afaceri si exportatorilor. Stiu ca mediul de afaceri roman si exportatorii romani fac eforturi deosebite, si o miscare de curs de 5-10 % poate sa dea peste cap orice. Rugamintea este ca ei sa inteleaga noutatea situatiei - ca aprecierea leului nu a fost generata de BNR si este inevitabila. Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia - toate au trecut prin aceste momente.

- V-ati exprimat, saptamana trecuta, intreaga sustinere pentru politicile economice convenite de guvernul de la Bucuresti cu FMI. Este acesta un cec in alb pentru Guvernul Tariceanu ?
- Este un cec in alb pentru un program care a fost negociat la detaliu si in care Banca Nationala a fost parte a negocierilor. Credem ca pachetul acesta, la care nu s-a ajuns usor, este unul care poate sa treaca Romania peste aceasta situatie inedita, cu intrari mari de capital. Iar in aceste conditii sa gestionam o reforma fiscala, care nu ridica probleme din punctul de vedere al banilor, ci al controlului cererii agregate.

- Ce trebuie totusi facut pentru ca anul viitor sa nu umblam tot cu parghii monetar fiscale pentru a tine indicatorii macroeconomici sub control ?
- Obligatoriu este continuarea reformelor structurale - cele mai importante si cele mai necesare. In al doilea rand, o anumita intelegere in politica veniturilor. Veniturile nu pot sa creasca si din aprecierea cursului leului si din majorari de salarii. Aici este riscul cel mai mare si cel mai greu de controlat.
- Se poate face reforma cu spectrul anticipatelor deasupra capului ?
- Aici nici raspunsul da, nici raspunsul nu, nu este adecvat. Aici pot sa raspund cam asa: sper ca o sa se faca reforme, ca ele nu tin nici de anticipate, nici de altceva, ci de anul 2007. Unele reforme vor fi facute chiar de aprecierea cursului si de aceea in acest moment, ca economist, ma ingrijoreaza mai mult spectrul somajului decat al inflatiei.