Valoarea rezervelor minime impuse bancilor va fi micsorata inaintea dobanzii de politica monetara, reiese dintr-o declaratie facuta, ieri, de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Mai mult, relaxarea va avea loc, cel mai probabil, la jumatatea anului 2007. Guvernatorul a afirmat ca Banca Nationala vrea sa foloseasca dobanda ca unic instrument de politica monetara. "Vom ajunge acolo, candva, peste cateva trimestre", spune Isarescu.

Banca Nationala a majorat in repetate randuri atat rezervele minime pentru valuta, cat si pe cele pentru lei. In prezent valoarea acestora se situeaza la 40% pentru euro si dolari si respectiv 20% pentru pasivele (depozitele atrase de banci) in lei. "Am folosit aceste metode pentru ca ele au un efect semnificativ pe termen scurt. Nu suntem singurii care facem asta. Bulgaria a adoptat o politica asemanatoare", a explicat Isarescu.

Ca urmare a majorarii, in trei randuri, a rezervelor minime pentru pasivele in valuta, creditul in euro si dolari a scazut in ultimul an de la o pondere de 65% in totalul finantarilor la numai 45%. In cazul creditarii in lei, majorarea rezervei minime impuse de la 16 la 20% nu a avut un efect similar, rata de crestere a finantarilor in moneda locala mentinandu-se inca la un nivel ridicat.

Inflatia, in tinta si in urmatorii doi ani

Banca Nationala a Romaniei estimeaza ca rata inflatiei se va incadra in tintele anuntate pentru 2007 si 2008, de 4% plus/minus un punct si, respectiv, 3,8% cu aceeasi banda de variatie, potrivit datelor publicate in cel mai recent raport asupra inflatiei. "Dupa cum vedeti, pastram tintele de inflatie anuntate pentru 2007 si 2008", a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la conferinta de prezentare a raportului. Oficialul bancii centrale a tinut sa precizeze ca exista inca potentiale pericole asupra inflatiei, printre care a enumerat o eventuala relaxare a politicilor fiscale sau salariale. "Mesajul este pentru o politica pe termen lung, nepanicata si profesionista", a adaugat Isarescu.

El considera ca nu sunt de dorit presiuni suplimentare asupra preturilor de consum, care ar reclama masuri de corectie. In opinia guvernatorului BNR, o posibila parghie pentru contracararea unor factori inflationisti ar putea fi chiar majorarea cotelor de impozitare, asa cum a recomandat si Fondul Monetar International. "Masurile monetare sunt in acest moment cele mai nedorite, dar nu total excluse", a explicat Isarescu.

Citeste si:

An "norocos" pentru banca centrala

Cresterea moderata a preturilor administrate precum si rezultatele bune din agricultura au fost cei mai importanti factori de sprijin pentru dezinflatie, reiese din raportul trimestrial asupra inflatiei. Astfel, preturile administrate au crescut cu numai 6 procente in perioada ianuarie-septembrie 2006, fata de 10,5% in perioada similara a anului trecut. In calculul indicelui preturilor de consum (IPC) produsele alimentare au o pondere semnificativa (40,7%). In conditiile in care, datorita rezultatelor bune in agricultura, preturile alimentelor au crescut usor sau chiar au scazut, ele au constituit un sprijin evident pentru procesul de dezinflatie.

"Incepand cu februarie 2006, ratele lunare la grupa 'legume, fructe, oua>> (LFO) au fost persistent negative, deflatia depasind asteptarile", releva raportul BNR. "In masura in care anul trecut am avut ghinion, anul acesta ne putem considera norocosi", a comentat Isarescu.

Pierderi importante pentru banci

In conditiile actuale (rezerva minima pentru lei la 20%) bancile sunt obligate sa plaseze 20% din valorea depozitelor atrase in moneda nationala la BNR. Acest lucru inseamna costuri suplimentare pentru banci. Daca institutiile de credit atrag depozite la o dobanda cuprinsa intre 6 si 9% ele vor fi obligate sa plaseze 20% din aceste depozite la o dobanda de numai 1,7%. Diferenta inseamna pierderi si bancile sunt obligate sa ia masuri pentru a le acoperi. In privinta strategiei adoptate masurile bancilor acopera un spectru destul de larg. In privinta rezervelor in valuta situatia este asemanatoare, diferenta dintre dobanda la depozitele atrase si cea oferita de Banca Centrala fiind de 4-5 procente.