Momentul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana este unul delicat, nu atat prin prisma faptului ca intreprinderile mioritice se vor confrunta cu economia de piata reala, ci si prin prisma faptului ca economia comunitara nu este in cea mai buna perioada a ei. Chiar daca in acest an economistii estimeaza o crestere a PIB de doua-trei procente, aceasta se va aplatiza in primul trimestru al anului 2007, mergand spre zero.

In noua situatie, cu industria, agricultura si serviciile conectate direct la piata comunitara, eforturile Romaniei trebuie sa fie considerabile pentru a mentine acele cresteri conomice, previzionate de autoritati, de peste 5%. Sunt destui analisti care considera ca sarcina Romaniei de a fi locomotiva a cresterii economice pentru UE este una pur si simplu imposibila. Chiar si surse interne se numara printre pesimisti, mai ales dupa aceste improvizatii total iesite din schemele tratatelor monetare si financiare prin intermediul carora banca centrala vrea sa stopeze ritmul de crestere acreditarii. si aceasta, in conditii in care in state precum Bulgaria, cu un PIB pe cap de locuitor mult mai mic, imprumuturile ce revin fiecarui cetatean sunt de doua ori mai mari, iar la finele lui 2007 vor fi de trei ori mai mari.

Aceleasi probleme in UE

Inflatia va reprezenta un risc pentru economia din zona euro, in anul 2007, iar Banca Centrala Europeana (BCE) ar trebui sa ia in calcul renuntarea la politica monetara actuala, de stimulare a cresterii economice, apreciaza Axel Weber, membru in consiliul Guvernatorilor BCE, citat de Reuters.

Factorii care stau la baza dezvoltarii economice in zona euro inregistreaza evolutii pozitive, a declarat Weber, intr-un interviu acordat cotidianului german Der Tagesspiegel.

Weber apreciaza ca exista un risc crescut privind avansul inflatiei peste obiectivul BCE, de 2%, in anul 2007, iar scaderea recenta a indicelui preturilor de consum este o evolutie temporara.

Printre factorii care exercita presiuni inflationiste se numara posibilitatea unei noi cresteri a pretului energiei si avansul creditarii pentru companii.

Inflatia din zona euro a scazut la 1,7% in luna septembrie, dar BCE apreciaza ca indicatorul se va plasa la 2,4% la sfarsitul anului si in anul 2007, si a semnalat posibilitatea majorarii dobanzii de referinta la 3,5%, pana la finele anului 2006. Weber a aratat ca BCE trebuie sa aplice o politica monetara stricta, in anul 2007, in pofida anticiparilor privind incetinirea cresterii economice din Germania.

Citeste si:

Consumatorii germani vor absorbi mai bine majorarea taxei pe valoarea adaugata cu 3%, in ianuarie 2007, in urma scaderii pretului petrolului, iar perspectivele referitoare la dezvoltarea economica pe termen lung se mentin pozitive.

Romanii, mai optimisti

Guvernantii de la Bucuresti sunt mai optimisti. Rata inflatiei ar putea cobori, in acest an, sub tinta Bancii Nationale a Romaniei (BNR), de 5%, iar cresterea economica ar putea depasi 7%, spunea recent viceguvernatorul bancii centrale Cristian Popa. Evolutia inflatiei depinde insa de deciziile in privinta preturilor administrate, a precizat oficialul BNR.

Potrivit calendarului elaborat de Guvern si agreat de banca centrala, in acest an nu vor mai avea loc majorari de preturi la gaze naturale, energie termica si energie electrica.

BNR tinteste pentru acest an o rata a inflatiei de 5%, cu un interval de variatie de un punct procentual. Rata inflatiei a scazut in luna septembrie la 5,5% fata de luna septembrie 2005, nivel mult sub cel prognozat de banca centrala, ca urmare a evolutiei favorabile in cazul preturilor alimentelor in perioada de vara.

Viceguvernatorul BNR a estimat ca inflatia s-ar putea incadra si anul viitor in intervalul tintit de BNR, 3-5%.

Potrivit lui Popa, previziunile privind cresterea economica, peste estimarile Comisiei Nationale de Prognoza, de 6,7%, au la baza ritmul alert de crestere a consumului si avansul investitiilor. in ceea ce priveste deficitul de cont curent din acest an, Popa a anticipat un nivel de 9-10% din PIB, peste valoarea de 8,7% de anul trecut, in functie de avansul economic.