Bucurestiul contribuie cu circa 35% din valoarea exporturilor Romaniei, peste 40% din importurile tarii se realizeaza prin companii din Bucuresti. De asemenea, circa 11% din investitiile straine directe se fac in Bucuresti, 80% din afacerile imobiliare se realizeaza in Capitala, iar 25% din reteaua comerciala de retail se afla tot in cel mai mare oras al tarii, ne-a declarat Stefan D. Popa, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB).

Pe de alta parte, doar 11.644 de companii din Bucuresti nu au datorii la stat, dintr-un total de 110.445 firme care au depus bilantul contabil pentru 2005, sustin reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Bucurestiului. Oficialii CCIB au ajuns la aceasta concluzie in urma selectiei companiilor din Capitala pentru includerea in Topul anual al Firmelor.

"Aceasta este a XIII-a editie a Topului Firmelor, prima in care Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti este o entitate autonoma si independenta, celelalte douasprezece editii fiind organizate de catre Departamentulul Bucuresti din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, care la inceputul anului trecut s-a divizat in Camera Romaniei si Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti", ne-a declarat Stefan D. Popa, presedintele CCIB.

Sunt admise sa participe la Top societatile pe actiuni, societatile cu raspundere limitata, societatile in nume colectiv, cele in comandita simpla, in comandita pe actiuni, organizatiile cooperatiste si cele cooperative.

Acestea, la randul lor, se pot regasi in Topul Firmelor realizat de CCIB daca realizeaza o rata a profitului (profit curent/cifra de afaceri) intre 1% si 60%, dar fara sa depaseasca 60% din cifra de afaceri, care sa fie de minimum 200.000 RON pentru microintreprinderi si peste 280.000 RON la celelalte categorii de firme, nu au restante la bugetele publice, au un numar mediu de salariati declarat in situatiile financiare pentru anul 2005, mai mare sau egal cu 2.

Mai sunt luate in calcul eficienta utilizarii resurselor umane si a capitalului angajat, efortul propriu de dezvoltare, implementarea unui sistem propriu de conducerea si asigurarea calitatii, obtinerea certificatelor de conformitate pentru produse si servicii. De asemenea, pentru a putea intra in clasamentul CCIB, companiile trebuie, printre altele, sa respecte deontologia profesionala si nu sunt incluse in aceasta selectie firmele care prin comportament au dat nastere unor disensiuni in piata.

"In Topul Firmelor pentru anul 2006 (care a urmarit performantele inregistrate de companii in 2005) sunt incluse 1.262 de societati comerciale, alese din 11.644 de companii considerate eligibile, selectat dintr-un total de 110.445 firme care au depus bilantul contabil pentru 2005", subliniaza Popa.

Selectia companiilor a fost facuta de o comisie care a pus la punct un sistem cat mai ferit de subiectivitate, din care fac parte specialisti din cadrul CCIB, din cadrul Ministerului de Finante, din organizatia expertilor contabili etc.

"Topul este 100% computerizat, deci elementul subiectiv a fost exclus complet. O dovada in acest sens este si faptul ca doar 1% dintre companiile care au depus bilantul contabil pentru activitatea din anul 2005 au ajuns in Topul Firmelor, deci au respectat toate criteriile acestui clasament", a mai afirmat presedintele CCIB.

"De asemenea, am introdus un sistem de bonificatii la punctaj pentru criterii atinse precum conceptie manageriala moderna si eficienta si flexibila", sustine Stefan D. Popa.

"Prin regula impusa de includere in Top doar a firmelor care au avut profit mai mare de 1% si mai mic de 60% din cifra de afaceri, am avut in vedere sa evitam firmele care sunt angrenate in procese de evaziune fiscala si coruptie. Tinem seama in realizarea acestui Top si de constanta in performanta, pentru a-i recompensa pe cei care s-au clasat in primele locuri ale Topului cativa ani la rand", a subliniat presedintele CCIB.

In cadrul clasamentului companiile sunt impartite in cinci categorii, in functie de dimensiuni (microintreprinderi, intreprinderi mici, intreprinderi mijlocii, intreprinderi mari, intreprinderi foarte mari) departajate in functie de domeniul in care isi desfasoara activitatea, respectiv Cercetare-Dezvoltare si High-Tech; Industrie; Agricultura, Pescuit, Piscicultura, Constructii; Servicii; Comert, Export, Turism.

"Pentru ca exportul reprezinta o ramura care trebuie promovata, mai ales in vederea reducerii deficitului comercial, realizam si un Top al Exportatorilor Directi. De asemenea, premiem separat creativitatea si impreuna cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) oferim un Trofeu al Creativitatii, pentru ca cei care nu inoveaza continuu pot involua", sustine Popa.

Topul Exportatorilor Directi va cuprinde primele 10 firme cu cele mai mari venituri din export, pe fiecare clasa de marime a companiei, din toate domeniile de activitate, mai putin cele de Comert si Exportatori.

Aderarea - preocuparea numarul 1 a companiilor romanesti

"Premiantii pe care ii anuntam azi vor fi cei cu care vom intra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Uniunea reprezinta un mediu extraordinar de concurential si nu este un spatiu unde curge numai lapte si miere, concurenta este acerba si vor supravietui doar cei foarte puternici", a afirmat Stefan D. Popa. "Pregatirea pentru aderare este o preocupare prioritara a CCIB, mai ales datorita impactului pe care aderarea il va avea asupra mediilor de afaceri, cu precadere asupra IMM", a subliniat presedintele CCIB.

Potrivit lui Popa, 1 ianuarie 2007 reprezinta apogeul eforturilor Romaniei de aderare, dar si un moment de debut, integrarea fiind un proces dificil. "Eforturile noastre abia incep dupa 1 ianuarie 2007, avand in vedere ca dupa aceasta data concurenta la care vor trebui sa faca fata firmele noastre va fi mult sporita, din moment ce vor fi integrate in piata unica europeana", a subliniat Stefan D. Popa. Acest fapt este constientizat si de oamenii de afaceri, pe care CCIB a inceput cu ceva timp in urma sa ii pregateasca.

Aceasta activitate are loc nu numai in probleme de legislatie, care sunt extrem de importante in contextul european, dar si in ceea ce priveste metodele de lucru, practicile de lucru din Uniunea Europeana, accesarea fondurilor europene.

"Acest lucru are loc prin intermediul Centrului International de Conferinte, unde organizam intalniri si conferinte, invitam traineri pentru o serie de actiuni si din strainatate si din tara, avem o buna colaborare cu ministerele care sunt implicate in domeniul aderarii, respectiv cel al Integrarii Europene, Ministerul Economiei si Comertului etc.", a precizat Stefan D. Popa.

"In acest proces, acordam o mare atentie Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) pentru pregatirea intrarii in Uniunea Europeana, acest demers fiind una dintre proritatile noastre.

In Occident, patura mijlocie este cea care hotaraste, practic, starea economiei unei tari, nu marii jucatori. Comunitatea oamenilor de afaceri mici si mijlocii, care sunt multi in Bucuresti, are si cele mai multe nevoi, nu numai de sprijinul CCIB, ci legate de standardul de viata, de atitudinea reprezentantilor statului fata de aceasta comunitate", sustine presedintele CCIB.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.