Ce a mai ramas de privatizat

Parerile expertilor vizavi de cit si cum s-a privatizat in Romania sint diferite. "Cred ca pina la momentul actual trebuia privatizat tot. Procesul a mers lent, dar s-a depasit punctul critic in care sectorul de stat putea sa fie folosit ca o pirghie in atingerea unor scopuri diferite de cele economice. Odata cu privatizarea sectorului bancar, a Petrom, a distributiilor de gaze si a celor de energie electrica, economia este dominata de sectorul privat, iar sectorul de stat este doar o zona reziduala, care nu mai poate distorsiona mediul concurential", a declarat Aurelian Dochia, analist economic.

"In Romania s-a privatizat mult si prost. Ma refer la privatizarile companiilor din axa majora a economiei. In proportie de 50% acestea sint simulacre de privatizari, reprezentind de fapt cedarea posesiei statului roman catre alte state: Romtelecom catre statul grec, Distrigaz Sud catre statul francez, Electrica Muntenia Sud, Banat si Dobrogea catre statul italian, Electrica Oltenia catre statul ceh etc. Daca privatizam si CEC catre OTP, de fapt statul maghiar devine proprietar, deoarece detine controlul asupra acestei banci", a afirmat analistul economic Ilie Serbanescu.

Una din greselile majore ale privatizarii, apreciaza Ilie Serbanescu, este trecerea in administrare privata a circa jumatate din resursele de gaze naturale si a celor de petrol. "Nici un stat nu da singurele resurse energetice pe care le are. Acestea, chiar daca nu iti asigura independenta totala, iti dau macar un spatiu de manevra. Nu vad o motivatie reala, profesionista, in faptul ca s-au dat practic altui stat aceste resurse", a afirmat Serbanescu.

"SEVA" DIN PORTOFOLIUL MEC

Beneficiile si costurile privatizarii companiilor strategice cu impact in intreaga economie nu se pot cuantifica azi, ci abia dupa ce piata romaneasca va fi integrata si va functiona dupa mecanismele europene. Pe termen lung, apreciaza analistii, vor fi demonstrate avantajele administrarii private. "Pe termen mediu si lung pot aparea probleme in cazul societatilor ramase in portofoliul statului, din cauza capacitatii investitionale si a cunostintelor de operare pe piata insuficiente", explica Aurelian Dochia.

Dar ce mai are de privatizat statul roman la acest moment? Cu toate ca, asa cum afirma Razvan Orasanu, presedintele AVAS, tot sectorul de stat reprezinta la acest moment 28% din PIB, adica unul din cele mai mici procentaje din Europa, exista inca o serie de companii importante pe care statul trebuie sa le vinda.

Unul dintre cele mai "suculente" portofolii este de departe cel al Ministerului Economiei si Comertului (MEC), caruia ii revine sarcina de a finaliza, in conditii optime, privatizarea companiilor din sectoarele energiei electrice, gazelor naturale, petrolului, resurselor minerale, industriei de aparare.

La ora actuala, in totalul capitalului social al societatilor aflate in portofoliul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) aproximativ 67% reprezinta capitalul asupra caruia statul mai este proprietar prin MEC. Procentul reprezinta valoarea capitalului social aflat in proprietatea MEC, in ipoteza finalizarii transferului de capital reprezentind 67,5% din actiunile Electrica Muntenia Sud catre investitorul Enel Italia (lucru care inca nu s-a realizat), al transferurilor capitalurilor ce revin proprietarilor pachetelor de 51% din actiunile celor patru distributii si al realizarii transferurilor pachetelor de actiuni de 12% ale societatilor de distributie a energiei electrice catre Fondul Proprietatea.

Cu alte cuvinte procentul a rezultat in urma diminuarii capitalul social al Electrica - la care MEC este actionar 100% - ca urmare a transferurilor pachetelor de actiuni catre investitorii de la cele cinci distributii privatizate si scazind participatia de 12% ce revine Fondului Proprietatea. In aceste conditii, din valoarea totala a capitalului societatilor aflate in portofoliul OPSPI, de 21.654.095.242 RON, aproximativ 14.472.790.462 RON reprezinta capitalul detinut de stat prin MEC. Trebuie precizat ca in datele OPSPI, intregul capital social al Electrica (cu participatii de 100% la cele opt societati) figureaza ca fiind in proprietatea MEC, conform ultimului certificat de la Registrul Comertului.

ULTIMELE TREI DISTRIBUTII DE ENERGIE, PRIVATIZATE IN 2007

Privatizarea in sectorul energiei electrice s-a concentrat pe zona de servicii, respectiv pe activitatea de distributie a energiei electrice. Astfel, din cele opt societati de distributie a energiei electrice existente la nivelul intregii tari, pina la acest moment, au fost privatizate cinci, prin tranzactii ce au implicat atit vinzarea de actiuni, cit si majorarea de capital. Ultimele trei distributii aflate in portofoliul statului, Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Sud si Electrica Transilvania Nord, vor fi scoase la privatizare anul viitor.

Desi strategia de privatizare nu a fost inca stabilita - raportul de consultanta urmind a fi finalizat in aceasta luna - oficialii au anuntat ca iau in calcul ca ipoteza de lucru vinzarea la pachet a celor trei societati. In acelasi timp, se discuta de posibilitatea ca statul, prin societatea Electrica, sa isi mentina controlul la cele trei distributii de energie ramase neprivatizate. Amintim ca privatizarea Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Electrica Moldova si Electrica Oltenia s-a facut prin vinzarea de actiuni si majorarea de capital, ce au asigurat o participatie de 51% din capitalul social investitorilor Enel Italia, E.On Germania si CEZ Cehia. Valoarea totala a tranzactiilor (vinzare de actiuni si majorare de capital) pentru cele 4 societati a fost de circa 363 milioane de euro, din care 114 milioane de euro s-au dus efectiv la bugetul statului.

La acestea s-au mai adaugat in urma aplicarii mecanismelor de ajustare inca 15,4 milioane de euro platiti de CEZ pentru Electrica Oltenia si 15,67 milioane euro platiti de Enel pentru Banat si Dobrogea, ceea ce a ridicat la 145 milioane de euro suma ce a revenit statului in procesul de privatizare al celor 4 distributii. In cazul Electrica Muntenia Sud tranzactia are cu totul alte dimensiuni, avind in vedere ca Enel, cistigatoarea licitatiei, a oferit 820 milioane de euro pentru achizitionarea pachetului de 67,5% din actiuni, prin cumparare de actiuni (50%) urmata de majorare de capital.

URMEAZA COMPLEXELE TURCENI, ROVINARI SI CRAIOVA

Sectorul ramas cel mai in urma din punct de vedere al privatizarii este cel de producere a energiei. La ora actuala, in Romania nu exista nici un producator semnificativ de energie care sa fie in proprietate privata. Ne referim la sectorul termo de producere a energiei, pentru ca in zona hidro si cea nucleara nu se pune problema privatizarii decit intr-o masura mult mai mica. Practic, din Hidroelectrica se vor privatiza doar filialele de mentenanta, Hidroserv-urile si o serie de microhidrocentrale. In ceea ce priveste zona nucleara de producere a energiei, nu se poate vorbi de o privatizare, ci de realizarea unei asocieri intre mai multi potentiali investitori pentru a construi alte doua reactoare, respectiv 3 si 4.

"Cea mai delicata problema este cea a capacitatilor termo de producere a energiei, in special a celor de cogenerare. Situatia este cu atit mai dificila cu cit s-a intirziat luarea unor decizii. Este mult mai dificil acum sa atragi investitori, avind in vedere ca acestia solicita asigurarea unei cote de piata (n.r. - garantii din partea statului pentru cumpararea energiei produse) in conditiile in care UE nu agreaza astfel de intelegeri, considerind ca este ingradita competitia", a explicat Aureliu Leca, profesor la Universitatea Politehnica Bucuresti, fost presedinte al RENEL.

Din sectorul termo, unitatile de producere cu cele mai mari sanse de a-si gasi proprietari sint cele trei complexe energetice Turceni, Rovinari, Craiova, care asigura aproximativ 30% din energia electrica la nivel national la preturile cele mai mici dupa Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Responsabilii MEC au anuntat ca pina la sfirsitul acestui an complexele Turceni si Rovinari vor fi scoase la vinzare, avind in vedere ca au fost intocmite proiectele de hotarire de Guvern pentru aprobarea strategiilor de privatizare. Strategia de privatizare pentru complexul Rovinari prevede vinzarea unui pachet de 65% din capitalul social, in paralel cu majorarea de capital ce va conduce la obtinerea de catre investitorul strategic a pachetului de 75% din actiuni. Intr-o etapa ulterioara, investitorul va trebui sa ia masurile necesare pentru listarea la bursa a societatii.

Pentru Turceni se are in vedere privatizarea pachetului de 51% din actiuni, urmata de asemenea de o oferta publica secundara de vinzare a unui pachet de minim 5%. MEC este actionar majoritar la cele trei complexe energetice, detinind 85% din actiuni, dupa ce pachetele de 15% au fost transferate catre Fondul Proprietatea.

O alta companie de calibru ce a ramas in portofoliul statului este producatorul de gaze naturale Romgaz, pentru care statul nu a luat inca o decizie privind metoda cea mai buna de diminuare a participatiei. In urma analizei facute pe piata energiei, autoritatile au revenit la inceputul acestui an asupra deciziei de a privatiza producatorul intern de gaze cu un investitor strategic, considerind ca nu este avatajos pentru statul roman sa piarda controlul asupra exploatarii resurselor de gaze, asa cum s-a facut la Petrom.

ANTIBIOTICE IASI, "PERLA" DE LA AVAS

Societati profitabile, care pot aduce sume frumoase la bugetul statului se mai gasesc si in portofoliul AVAS. Antibiotice Iasi este una dintre ele. Compania, la care statul detine 53,02% din capitalul social, a inregistrat in 2005 o crestere a productiei cu 31,2% comparativ cu anul anterior, plasindu-se astfel pe locul trei in rindul producatorilor autohtoni. Cota de piata detinuta o situeaza in topul celor mai importanti 10 producatori de medicamente din Romania. Cu rezultate financiare exceptionale (crestere de 20% a profitului net in primul semestru), producatorul este cotat ca avind o valoare de piata de 180 milioane de euro.

In categoria societatilor cu potential ridicat de valorificare se inscrie si singurul producator de diamante sintetice din Romania si Europa, Rami Dacia, la care AVAS, detinatorul a 100% din capitalul social, intentioneaza sa isi vinda integral participatia. O alta societate din care statul spera sa obtina bani frumosi este Olimp Estival. AVAS a preluat de la Biroul de Turism pentru Tineret pachetul de 54% din capitalul social al societatii, in patrimonialul careia se afla hotelurile Amfiteatru, Belvedere si Panoramic din Olimp, precum si hotelul Neptun din statiunea Neptun.

Trebuie spus ca planul integrat de privatizare pe perioada 2006-2007, adoptat de Guvern in luna aprilie a acestui an, cuprinde un numar de 120 de societati aflate in portofoliul AVAS. Dintre acestea, la 50 AVAS este actionar majoritar, iar la restul de 70 detine pachete minoritare. Conform datelor furnizate de AVAS, pina la inceputul lunii septembrie institutia a incheiat 48 de contracte de privatizare si sint in curs de privatizare 24 de societati comerciale din totalul de 120. Veniturile incasate de AVAS, pina la aceasta data, numai din activitatea de privatizare au fost de 188.207.000 RON (circa 53 milioane de euro).

Cea mai importanta privatizare realizata in acest an este cea a societatii Laminorul Braila, ce numara la activ cinci incercari nereusite de privatizare. Tranzactia prin care firma Donau Commodities SRL a intrat in posesia pachetului de 68,8% din capitalul social, a totalizat 17,2 milioane de euro, la care se adauga suma de 29,5 milioane RON, reprezentind datoria societatii pe care investitorul s-a angajat sa o preia.

"OILE NEGRE" ALE PRIVATIZARII

Conform datelor furnizate de institutie, AVAS are in portofoliu la ora actuala peste 400 de societati. La 65 dintre acestea Autoritatea detine pachetele majoritare, iar la restul are o participatie ce variaza intre 0,0001% si 49,99%. Rapoartele intocmite de expertii europeni indica faptul ca mai mult de jumatate din aceste societati nu sint considerate privatizabile, ceea ce inseamna ca singurele alternative pentru aceste unitati sint lichidarea si initerea procedurilor de faliment.

Statul roman are in proprietate, la ora actuala, o serie de societati mari, cu situatii financiare precare, pentru care nu a reusit inca sa gaseasca solutii de trecere in administrare privata. Este vorba de cazurile de acum binecunoscute ale societatilor Tractorul Brasov, Electroputere Craiova, Rulmentul Brasov, Nitramonia Fagaras. Pentru aceste societati, Autoritatea are in vedere, in cazul in care nu este posibila tranzactionarea pachetului de actiuni, vinzarea pe module, astfel incit sa pastreze obiectul principal de activitate.

In cazul Tractorul Brasov, AVAS a anuntat ca singura solutie pentru redresarea activitatii o constituie vinzarea pe module a unor sectoare care prezinta interes pentru investitori. Cumparatorii ar trebui sa accepte, pe de o parte, continuarea fabricatiei de tractoare si, pe de alta parte, neinstrainarea activelor pe care le cumpara pe o perioada de doi pina la cinci ani, a precizat Razvan Orasanu. Societatea are datorii totale de 748 milioane lei si estimeaza pierderi de 139 milioane de lei in acest an. Singurul producator de tractoare interesat sa preia societatea brasoveana este firma indiana Mahindra&Mahindra, care a anuntat ca asteapta pina la sfirsitul lunii septembrie o decizie privind modalitate de privatizare. Un eventual esec al actiunii de vinzare pe module ar atrage dupa sine falimentul producatorului de tractoare, recunoaste presedintele AVAS.

Electroputere Craiova, societate la care statul detine 62,8% din capitalul social, a fost scoasa la privatizare de patru ori fara a se reusi incheierea unui contract. Societatea lucreaza la circa 30% din capacitate si are datorii de aproape 40 de milioane de euro. Si in acest caz, AVAS ia in calcul privatizarea pe module a societatii, cu impunerea unor clauze privind obligativitatea pastrarii unui numar de muncitori aferent fiecarui modul.

Rulmentul Brasov va fi relansata la privatizare in maxim doua luni, avind in vedere ca exista posibilitatea stingerii a circa 50% din datoriile acumulate, sustine presedintele Autoritatii. Pe 10 octombrie va expira cel de-al treilea termen de privatizare al uzinei, la care statul roman detine 50,9% din actiuni. Sansele ca procesul sa se finalizeze sint insa mici, avind in vedere ca pina la acea data nu se intrevad schimbari in situatia financiara a societatii. Rulmentul, ce produce in proportie de 90% pentru export, are datorii totale de 55 milioane de euro, rezultate in principal din creditele angajate pentru retehnologizare. II

Daewoo s-a intors la 'matca>>

Statul roman a redobindit controlul asupra fabricii de automobile Daewoo, in urma semnarii, la sfirsitul lunii august, a contractului de transfer de actiuni si tranzactie asupra creantelor intre Daewoo Motor Co.Ltd Coreea si Daewoo Automobile Romania. Daewoo Craiova si-a rascumparat cu bani din bugetul sau 51% din capitalul social, coreenii primind in schimb 60 de milioane de dolari. In urma tranzactiei, statul detine 100% din capitalul social al Daewoo Craiova prin intermediul companiei Automobile Craiova SA, la care MEC este actionar majoritar, controlind 72,4% din capitalul social. Societatea va fi scoasa din nou la privatizare, existind deja investitori importanti care si-au manifestat interesul, precum Ford Motors, General Motors, Renault-Nissan si Chery Automobile China.

CEC, ultima reduta din sectorul bancar

Tergiversata de aproape un an, tranzactia privind vinzarea pachetului majoritar al CEC va incheia seria privatizarilor din sectorul bancar. Statul, in calitate de unic actionar, a decis sa vinda 69,9% din actiunile detinute, in acest pachet fiind inclusa si cota de 9,9% care revine, potrivit legii, Fondului Proprietatea. Dupa vinzare, contravaloarea pachetului de 9,9% din actiuni va fi transferata Fondului. Strategia mai prevede ca un pachet de 5% din actiuni sa fie vindut salariatilor CEC si pensionarilor ce au avut ca ultim loc de munca institutia amintita de credit. Actiunile ramase in portofoliul statului dupa finalizarea privatizarii vor fi vindute partial sau in intregime pe piata interna si externa de capital, inclusiv catre actionarii existenti. In cursa pentru privatizarea CEC au ramas National Bank of Greece (NBG) si banca ungara OTP, care au ca termen limita de depunere a ofertelor financiare imbunatatite data de 10 octombrie. Conform unor surse din piata, ofertele initale ale celor doua banci nu au depasit 500 milioane de euro.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe