BNR reduce dobanda de interventie la 15,75 la suta

Ultima sedinta a Consiliului de Administratie a Bancii Nationale a Romaniei a avut o agenda incarcata. Din nou, conducerea BNR da un semnal catre bancile comerciale pentru ieftinirea creditului.

Astfel, la sfarsitul saptamanii trecute, s-a hotarat reducerea dobanzii de interventie pana la nivelul de 15,75 la suta. Totodata, s-a decis largirea bazei de cuprindere a pasivelor in valuta pentru care bancile constituie rezerve obligatorii la BNR precum si majorarea dobanzii bonificate bancilor pentru rezervele minime obligatorii constituite in dolari SUA. Prin masurile anuntate de Consiliul de Administratie al Bancii Nationale se urmareste atingerea tintei de inflatie de 7 la suta pentru anul 2005, stabilita impreuna cu Guvernul Romaniei. Redam, in continuare, textul integral al Comunicatului BNR remis, ieri, redactiei.
"In sedinta din 10 februarie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a analizat evolutiile recente din economia reala si din sectorul financiar si monetar, precum si perspectivele acestora in anul 2005. In mod deosebit a fost dezbatut pachetul de politici economice stabilit de Guvernul Romaniei impreuna cu Banca Nationala si agreat in negocierile cu Fondul Monetar International.
Sprijinita de o expansiune sustinuta pe toate componentele cererii interne, cresterea economica este estimata la circa 8 la suta in 2004 si la peste 5 la suta in 2005. Concomitent, procesul dezinflationist s-a mentinut in parametri apropiati de nivelul urmarit, rata anuala a inflatiei coborand, in decembrie 2004, la 9,3 la suta. Dezinflatia a continuat si in ianuarie 2005, cresterea preturilor pe ultimele 12 luni coborand sub 9 la suta.

In domeniul monetar, evolutiile sunt, de asemenea, pozitive. La inceputul lui 2005, masa monetara era, in termeni reali, cu 28 la suta peste nivelul de la inceputul anului precedent, confirmand un viguros proces de remonetizare a economiei romanesti, bazat in principal pe cresterea economisirilor in moneda nationala, in conditiile unei dezinflatii evidente. In ceea ce priveste creditarea, aceasta si-a continuat expansiunea, dar pe o curba moderata, sustenabila pe termen lung.

Pe componentele sale, evolutia creditului pastreaza, inca, unele tendinte riscante si generatoare de dezechilibre. Astfel, in 2004, creditul neguvernamental total a crescut cu 26 la suta in termeni reali; in schimb, componenta in valuta, exprimata in euro, a inregistrat o majorare cu 57 la suta, nivel care stimuleaza suplimentar importurile si poate genera probleme de ordin prudential bancilor si clientilor acestora.
Principala problema macroeconomica a Romaniei consta in faptul ca expansiunea cererii interne depaseste semnificativ capacitatea actuala de acomodare a productiei interne. In consecinta, deficitul contului curent pe 2004 a ajuns la aproape 7,7 la suta din PIB conform metodologiei revizuite, fata de circa 6,7 la suta potrivit metodologiei anterioare. Desi acest deficit a fost finantat sanatos, prin intrari autonome de capital, iar rezervele Bancii Nationale au putut sa creasca in mod substantial, atat in 2004, cat si in ianuarie 2005, ajungand la echivalentul a cinci luni de importuri, o conduita economica prudenta obliga la adoptarea unor masuri care sa permita, concomitent, sa fie atinse trei obiective: cresterea economica sustenabila pe termen lung; pastrarea in limite rezonabile a deficitului de cont curent; continuarea procesului de dezinflatie in 2005 si in anii urmatori, pana la nivelul de 2-3 la suta necesar integrarii europene.

In acest scop, Guvernul, impreuna cu Banca Nationala, a decis adoptarea unui pachet de masuri de ordin fiscal, monetar si structural a carui aplicare va permite indeplinirea obiectivelor - ambitioase, dar realizabile - avute in vedere pentru acest an. In mod deosebit, ajustarea fiscala semnificativa, materializata in scaderea, in continuare, a deficitului public consolidat de la 1,2 la suta din PIB in 2004 la 0,4-0,5 la suta in acest an, este de natura sa sprijine oprirea tendintei de deteriorare a contului curent, continuarea dezinflatiei si pastrarea tendintei de relaxare a politicii monetare, cu deosebire recalibrarea ratei dobanzii in raport cu noile conditii monetare si valutare din Romania.

Politica monetara a Bancii Nationale va fi subsumata, in acest an, indeplinirii obiectivului central, care este reducerea inflatiei la o rata anuala de 7 la suta in decembrie 2005 fata de decembrie 2004. Ipotezele actuale privind mix-ul de politici economice, ajustarea programata a preturilor administrate si tendintele evolutiei cursului de schimb al leului confirma posibilitatea atingerii acestei tinte, in pofida unor posibile variatii in configuratia miscarilor lunare ale indicelui preturilor de consum. Situatia valutar-financiara a Romaniei, actuala si de perspectiva, sprijina procesul de dezinflatie. Excedentul de oferta pe piata valutara antreneaza mentinerea tendintei de apreciere a leului, care contribuie direct la atenuarea presiunilor inflationiste si indirect la restructurarea economiei si la reducerea costurilor producatorilor interni, in conditiile concurentei crescute cu piata externa.

Actualul context macroeconomic complex a permis Consiliului de Administratie al Bancii Nationale sa decida reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale, pana la nivelul de 15,75 la suta. Totodata, in vederea moderarii ritmului de crestere a creditului in valuta pe seama resurselor externe atrase de banci, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a decis aplicarea unei rate de 30 la suta la rezervele obligatorii si pentru pasivele in valuta cu maturitate de peste doi ani atrase efectiv de banci, incepand cu data de 24 februarie 2005. Avand in vedere evolutia dobanzilor pietei, rata dobanzii bonificate pentru rezervele minime obligatorii constituite in dolari SUA s-a majorat de la 0,75 la suta, la 0,80 la suta incepand din 24 ianuarie 2005. Prin aceste masuri, Banca Nationala reconfirma o conduita prudenta in conducerea politicii monetare si, in acelasi timp, recalibrarea instrumentelor utilizate avand in vedere conditiile efective de pe piata monetara si de credit."

Investitorii de la Sibiu asteapta interventiile BNR
Saptamana trecuta, lichiditatea pietei si volatilitatea ridicata a preturilor futures au condus la realizarea unui volum de tranzactionare record la bursa sibiana, 7.863 contracte futures si optiuni, a caror valoare a fost de aproape 104 miliarde lei.
Miscarile ample de pret, atat ale valutelor, cat si ale actiunilor, au continuat sa atraga noi investitii in pietele futures, crede Darius Cipariu, directorul adjunct al bursei sibiene.

Ca urmare, numarul pozitiilor deschise la finalul sedintei de vineri a depasit nivelul de 18.000.
Investitorii de la Sibiu au cotat saptamana trecuta euro cu scadenta martie la preturi mai ridicate cu 500 - 1.000 lei fata de cursul mediu.
Daca la inceputul saptamanii tranzactiile au fost realizate la 37.700 - 37.750 lei, la sfarsitul ei preturile au fost cuprinse intre 36.950 si 37.100 lei.
O afacere buna au facut cei care au vandut optiuni CALL la preturi de exercitare de 38.400 lei, pentru care au incasat prime de 130 mii lei, 38.500 lei, unde primele au fost de 500 mii lei, sau 38.800, unde primele s-au ridicat la 50.000 lei.

In schimb, cei care au cumparat optiuni PUT la 38.400 lei platind prime de 800 mii lei au putut obtine un profit de 650 mii lei/optiune. Preturile pe raportul leu/dolar cu scadenta martie au fluctuat intre 29.420 lei si 28.850 lei.

Pe piata paritatii euro/dolar cu scadenta martie, investitorii au avut la dispozitie un culoar de 2 centi. Euro a fost cotat la inceputul saptamanii la 1,28 - 1,30 dolari, iar la finele ei intre 1,2935 - 1,2950 dolari.
Pentru iunie, pretul a coborat pana la 1,28 dolari.
Limita superioara pe care ar putea-o atinge euro pana in martie a coborat de la 1,34 la 1,32 dolari, avand in vedere ca optiunile CALL s-au tranzactionat la un pret de exercitare de 1,31 dolari, primele ridicandu-se la 100 mii lei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe