Guvernatorul BNR a laudat efectele cotei unice si a afirmat ca excedentul bugetar este peste asteptari.
Acesta este un simplu gest de politete sau rezultatele chiar se vad?

Ma puneti intr-o situatie delicata. In mod cert, guvernatorul este o persoana extrem de politicoasa.
Eu ma simt ciudat cand guvernatorul ma lauda pentru ca am lucrat cu domnia sa si stiu ca metoda prin care ne facea sa lucram mai bine n-a fost lauda, ci dimpotriva. In mod cert, economia romaneasca merge bine in acest moment. Cota unica, dupa parerea mea, da rezultate. Ma bucur ca si guvernatorul incepe sa creada acest lucru si sper ca si alti colegi ai nostri economisti vor incepe sa creada la fel. Economia romaneasca, n-am sa spun ca duduie, ca dupa aia ne ducem cu gandul la supraincalzire, dar merge bine. Productivitatea creste, investitiile cresc, consumul creste intr-un mod care, dupa parerea mea, e natural. Chiar daca exista aceasta problema, a deficitului de cont curent, e o problema care nu poate fi evitata in acest moment, in conditiile in care nivelul economiei romanesti era cel care era, si nivelul de dotare tehnica a economiei, dar si al populatiei, erau cele care erau. Lucrurile merg in paralel, cresc investitiile in Romania, creste productia interna. In paralel cu cresterea productiei interne vom avea o scadere a deficitului de cont curent. Din acest punct de vedere, cred ca avem rezultate foarte bune ale cotei unice. Cel mai tare si mai tare se vede pe strada, in locurile de munca.

Discutam cu ministrul muncii si am ajuns la concluzia ca avem o mare problema in zona statisticii. In mod cert, avem o crestere a locurilor de munca si a salariilor mai mare decat cea prognozata pentru ca incasarile din impozitul pe venit sunt mult mai consistente anul acesta fata de 2005 si 2004, in conditiile in care avem o cota redusa de 16%. O parte este reprezentata de aducerea la lumina a celor carora nu le convenea sa plateasca un impozit de 40%, dar nu-i deranjeaza sa plateasca 16% si sa fie curati, o parte se datoreaza cresterii numarului de locuri de munca. Pentru ca toate halele care se construiesc in jurul marilor orase aduc locuri de munca, toate lucrarile de investitii care se demareaza mai mult sau mai putin au nevoie de forta de munca. Toata activitatea determinata chiar de capsunarii care aduc banii in Romania, din care construiesc, aduce oameni la lucru. Iar vazand ceea ce se intampla in zona consumului individual, este clar ca si salariile cresc. Pentru ca oamenii isi iau credite, vanzarile de masini sunt constant in crestere. Nu mai discut ce se intampla in supermarketurile sau hipermarketurile din marile orase, care au devenit un fel de locuri de stat la coada de pe vremea lui Ceausescu.

Dat fiind acest excedent bugetar de 1,12% din PIB la sase luni, mai ramane in picioare deficitul de 2,5%?
As vrea sa cred ca, in urmatoarele doua luni, efortul pe care l-am facut pentru a aloca sume pentru initierea si dezvoltarea de proiecte va deveni vizibil. Pentru ca rectificarea a fost facu-ta in iunie, ea a devenit efectiva in iulie. Avem, practic, o luna de apreciere pentru a ne da seama daca incep practic sa cheltuiasca banii. A trebuit sa fie organizate licitatii, facute plati, avansuri. Cred ca e prea putin timp. Cred ca in luna octombrie voi putea sa raspund la aceasta intrebare. Sper sa constatam ca avem capacitatea de a cheltui bani pentru proiecte si, din cate discut cu colegii mei, vad ca exista o dedicatie in acest sens.

Guvernatorul Isarescu spunea ca deficitul bugetar ar putea fi mai mic, intrucat veniturile sunt peste previziuni...

Daca aceasta tendinta de crestere a veniturilor bugetare continua pana la sfarsitul anului, este posibil sa avem un deficit mai mic decat cel prevazut.

"Dumneavoastra ne platiti noua salariile"
Restructurarea se opreste la cei 30 de secretari de stat sau va continua si la celelalte sectoare, administratie, invatamant si sanatate?
Trebuie sa-i intrebati pe colegii mei din invatamant si din sanatate ce vor sa faca in respectivele domenii.

Ca ministru al finantelor, intr-un fel, dumneavoastra le platiti salariile...

As vrea sa va contrazic. Nu eu platesc salariile bugetarilor, ci noi toti. Nu, mai exact, dumneavoastra toti ne platiti noua salariile. De aceea incercam sa fim extrem de grijulii cu cheltuielile salariale, iar in linia limitarii cheltuielilor salariale intr-un procent rezonabil din PIB, in asa fel incat sa putem cheltui pentru dezvoltare, pot intra si idei de restructurare a anumitor domenii specifice, dar deciziile de restructurare apartin colegilor mei. Eu impun cifrele de cheltuieli bugetare, din punctul asta de vedere ii imping de la spate. Cum sunt deciziile, cum le implementeaza, e decizia fiecaruia dintre colegii mei.

Daca 2,5 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane lucreaza in domeniul privat, care este numarul bugetarilor si care este fondul de salarii prevazut pentru acestia?

Bugetari exista circa 1,1 milioane, planificati. Efectiv angajati sunt insa in jur de un milion. In 2006, probabil ca o sa avem cheltuieli salariale de 5,5-6% din PIB (5,4% in 2004 - n.r.).

Vi se pare normal ca statul sa cheltuiasca mai mult decat investeste, atat pe subventii, cat si pe cheltuieli salariale?

In momentul de fata, statul cheltuieste oarecum echilibrat intre subventii, salarii si cheltuieli de capital. Aici e o problema de evidenta - noi avem un capitol de cheltuieli in bugetul de stat, insa mai exista, de asemenea, transferuri catre bugetele locale, iar o parte din acestea se transforma in cheltuieli de capital, si exista si intrarile de credite externe, care, in cea mai mare parte, se transforma in cheltuieli de capital. Total cheltuieli de capital nu este numai cifra de 3-3,3% din PIB prevazuta in fiecare an in buget, ci probabil ca valoarea tinde catre 5-5,5% din PIB.

CEC-ul - mai degraba "antique" decat bijuterie
In opinia dumneavoastra, pretul mai mic al CEC-ului fata de cel obtinut pe BCR poate fi explicat si prin implicatiile pe care le-a avut scandalul FNI?

Citeste si:

Nu. Scandalul, cazul FNI pentru CEC are exact aceeasi relevanta pe care a avut-o cazul Bancorex pentru BCR. Iar cele doua cazuri au magnitudini complet diferite. Diferenta de pret dintre CEC si BCR se datoreaza diferentei foarte mari care exista intre doua banci din punctul de vedere al cotei de piata, din punctul de vedere al organizarii, al capacitatii de atragere de depozite, al capacitatii de a promova business. In cazul CEC-ului, din pacate, conducerile bancii din ultimii 14-15 ani au incercat doar sa mentina aceasta bijuterie economica romaneasca, bijuterie doar din cauza faptului ca e veche, mai repede un "antique" decat bijuterie. Este un obiect de valoare al Romaniei, care n-a fost tratat asa cum trebuie. A pierdut piata si are nevoie de o infuzie de capacitate manageriala, o infuzie de capital, de know-how pe care speram sa o aducem prin aceasta privatizare.

Puteti sa estimati impactul asupra bugetului al celor doua "pietre de moara", FNI si Bancorex?

Cel putin vizavi de Bancorex, sper ca lucrurile au fost inchise, sper ca nu exista ceva ascuns, o hartie undeva ascunsa cumva, pentru ca, daca ar fi existat, cei care le-au avut le-ar fi valorificat pana in prezent, n-aveau niciun motiv sa nu le valorifice, in afara de celebrele garantii de stat pentru tarile arabe date inainte de 1989, care n-au data-limita, deci sunt date pe termen nelimitat. In rest, nu exista schelete ascunse in dulap de care sa ne fie frica in momentul de fata, sunt valorile cunoscute, recunoscute, litigii. Depinde cum se termina ele si ce recuperam din aceste litigii. In cazul FNI, e aceeasi situatie, e o lege de subrogare.

Nu a existat o incercare de a incalca vointa Parlamentului!

Cum a ramas cu "eroarea materiala" din Parlament referitoare la microintreprinderi? Nu vi se pare o coincidenta prea mare faptul ca prin aceasta "eroare" s-a ajuns exact la varianta propusa de Guvern?

Din pacate, Parlamentul nu a acceptat varianta care a plecat din Guvern de eliminare a regimului microintreprinderilor. Eu am fost intotdeauna sustinatorul unei taxe, unei cote, unice, care sa fie aceeasi pentru toti agentii economici, indiferent de marime sau domeniu de activitate. Parlamentul a decis insa altceva, iar noi am acceptat vointa Parlamentului. In mod cert, noi nu am facut nimic impotriva vointei Parlamentului. In momentul in care a fost adoptata vointa legislativului, Ministerul Finantelor a ramas, ca sa spunem asa, pasiv. Legea a fost promulgata si cred ca este efectiv o eroare materiala, nu a existat o incercare a cuiva de a incalca vointa Parlamentului. Pentru ca ceea ce spuneti dumneavoastra este ca aceasta coincidenta extraordinara presupune o manevra a Guvernului pentru a-si reimpune punctul de vedere...

N-am spus a Guvernului, poate a cuiva din Comisie...

A cuiva din Comisie e complicat. Pentru ce? Era vointa Guvernului. Efectiv, cred ca a fost o eroare materiala pentru ca vointa Parlamentului a fost clara - regimul microintreprinderilor se pastreaza, intr-o forma limitata si predictibila, si a fost acceptata de Guvern.

In momentul scandalului din CSAT, se vehicula pe holurile PNL ca ati fi dispus sa va dati demisia. In plus, intr-un interviu mai vechi, v-ati declarat nerabdator sa va intoarceti in mediul privat. Acum asteptati alegerile anticipate, daca vor avea loc, sau luati in calcul si posibilitatea unei demisii inainte de termen?

Am declarat public ca de aceasta data, la acest mandat, nu-mi voi da demisia. Ideea ca eu imi dau demisia nu stiu de cine a fost vehiculata dupa intamplarea din CSAT. Am spus intotdeauna ca eu sunt numit aici de premierul Tariceanu si de Partidul Liberal si ca, in momentul in care eu imi pierd increderea celor care m-au numit, inseamna ca eu trebuie sa plec. Pana in acest moment se pare ca, in ciuda unor anumite tulburari care au existat, pe plan profesional ma bucur de aceasta incredere. Nu intentionez sa-mi dau demisia, insa mi-e dor sa ma intorc la viata mea veche.

Securistii: succes individual, esec in grup
Ati colaborat cu Securitatea?

Nu. Chiar imi puneam odata problema, afland ce multa lume a facut acest lucru, cat de neimportant am fost toata viata mea daca niciodata nu m-au abordat pe nicio tema. Nu regret.

Credeti ca exista o legatura intre lentoarea reformei in Romania si faptul ca parghiile puterii se pare ca s-au aflat in mainile unor membri ai Securitatii sau ale unor colaboratori ai acestora?

N-am informatii ca parghiile puterii s-au aflat in mainile unor membri sau colaboratori, insa in mod cert lentoarea reformelor din Romania are legatura cu incapacitatea celor care au condus Romania in ultimii 15 ani, incapacitate de a decide in legatura cu avantajele pe care le poate avea cineva care are puterea intr-o economie puternica, solida, bine dezvoltata si avantajele pe care le ai in momentul in care incepi sa extragi renta dintr-o economie neperformanta. Daca e adevarat ca parghiile puterii au fost detinute de colaboratori sau membri ai Securitatii, inseamna ca si-au dovedit inca o data incapacitatea de predictie economica dovedita cu mare succes inainte de 1989, pentru ca Romania ajunsese, dintre statele comuniste, tara cu cea mai slaba dezvoltare economica. Au dovedit cu succes ca, desi poate la nivel personal multi dintre ei au reusit, la nivel de grup a fost un esec.