Ieri, euro a pierdut inca 400 de unitati in fata leului, ajungand la 36.461 de lei. Scaderea brusca a euro i-a luat prin surprindere pana si pe dealerii mai pesimisti, care prognozau un nivel de 36.000 de lei pentru euro abia saptamana viitoare. "Am putea ajunge la 36.000 de lei chiar maine, in conditiile in care euro continua sa scada in acest ritm", avertizeaza dealerul unei banci. Fata de ziua de miercuri, cand cursul euro a scazut cu aproape 150 de lei pana la 36.869 de lei, ieri vanzarile de valuta au depasit cu mult cumpararile, presand cursul in jos pana cand acesta a atins 36.461 de lei. Dealerii bancilor sunt de parere ca vanzarea valutei la un curs atat de mic nu a fost cea mai buna alegere a romanilor si companiilor. Totusi, ei le gasesc scuze celor care s-au resemnat cu pierderile din curs. "Cei care au vandut, ieri, valuta, fie aveau nevoie de lei pentru plata furnizorilor sau a salariilor si nu mai puteau astepta, fie s-au speriat ca de-acum inainte vor vedea cotatii si mai mici pentru euro", explica dealerul unei banci. Unii analisti spun insa ca, din contra, vanzarile mari de valuta ar proveni de la investitorii straini.

"Pasivitatea BNR ar trebui privita in contextul in care au avut loc licitatii la depozite BNR si la titluri de stat. Banca Nationala se astepta ca investitorii straini sa intre indirect pentru a beneficia de dobanzile oferite de aceste instrumente. Daca BNR ar fi intervenit pe piata valutara, ar fi ajutat investitorii straini sa obtina un curs mai bun pentru valuta pe care au schimbat-o pe lei", spune Radu Caciun, analist la ABN Amro.

BNR isi justifica absenta aratand cu degetul spre marile firme care intarzie sa importe tehnologie

Noul nivel al euro i-a bagat in ceata pe jucatorii de pe piata valutara. Majoritatea mai sperau ca Banca Nationala n-o sa lase cursul mai jos de 36.500 de lei. "Absenta BNR de pe piata, ieri, a demolat mitul cum ca Banca Centrala va interveni pentru a mentine cursul peste 36.500 de lei", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Insa, daca Banca Centrala poate fi multumita ca a demolat un mit, nu acelasi lucru se poate spune despre functionarea pietei valutare.

Citeste si:

Pana acum, atat cumparatorii, cat si vanzatorii de valuta aveau certitudinea ca tranzactioneaza euro la un curs bun, Banca Centrala indicand cu precizie nivelurile intre care va fluctua cursul. Acum insa, cumparatorii si vanzatorii n-au nici cel mai vag indiciu cat ar trebui sa coste un euro, luand in calcul doar cererea si oferta de valuta si scotand din ecuatie paternalismul BNR. Prin urmare, cumparatorii intarzie sa-si manifeste interesul fata de euro, iar vanzatorii asteapta cursuri mai mari. Situatie care nu este defel caracteristica unei economii de piata. "In Vest, cursul nu este stabilit de bancile comerciale sau de Banca Centrala, ci de marii jucatori. Piata romaneasca nu este inca pregatita sa faca fata regulilor unei piete libere. Unde sunt marile firme - atat cele private, cat si cele de stat - care au nevoie de valuta pentru importuri de echipamente, de tehnologie? Ar trebui sa profite ca pot importa la costuri mai mici", spune Vasilescu.

Importurile - tot mai ieftine

Analistii sustin ca faptul ca euro a coborat sub 36.500 de lei nu schimba prea mult situatia pe care au semnalat-o inca de la sfarsitul anului trecut. Exportatorii se vor trezi ca pretul produselor lor creste pe zi ce trece pe pietele internationale, in timp ce pretul importurilor scade. Romanii cu salarii negociate in valuta vor lua din ce in ce mai putini lei la chenzina, iar cei care au salariile negociate in lei si platesc rate la creditele in valuta raman cu mai multi bani in buzunar, spun analistii. Insa, fata de luna decembrie 2004, cand euro se situa la 39.000 de lei, analistii sustin ca un curs de 36.000 de lei va avea un cuvant mult mai greu de spus asupra deficitelor externe si a reducerii reducerii inflatiei. "Caderea euro ar trebui sa aiba un efect dezinflationist. Preturile importurilor, ale telecomunicatiilor ar trebui sa scada, insa, in conditiile in care se preconizeaza cresteri ale tarifelor la energie, urmate de scumpiri la majoritatea produselor, cele doua influente se vor contrabalansa", spune analistul Matei Paun. El atrage, de asemenea, atentia ca exista riscul cresterii deficitelor externe. "Importurile sunt mai ieftine, deci vom consuma mai mult din import. Daca productivitatea interna nu creste, vom ajunge sa consumam mai mult decat ne permitem", avertizeaza Paun.