Unele banci vor prefera sa reduca marja de profit, in timp ce alte institutii de credit vor opera modificarifie la dobanda la credite,fie la cea pentru depozite. Prin majorarea repetata a rezervei valutare minime impusa bancilor, BNR a reusit sa "coboare" creditarea in valuta cu mai mult de 20%. Un efect similar l-ar putea avea majorarea rezervei minime pentru pasivele in lei.

Banca Nationala a decis majorarea dobanzii de politica monetara si, mai important, majorarea rezervei minime la pasivele in lei. Astfel, bancile vor fi obligate sa plaseze 20% din valoarea depozitelor atrase in moneda nationala la BNR. Acest lucru inseamna costuri suplimentare pentru banci. Daca institutiile de credit atrag depozite la o dobanda cuprinsa intre 4,5 si 8,5% ele vor fi obligate sa plaseze 20% din aceste depozite la o dobanda de numai 1,7%. Diferenta inseamna pierderi si bancile sunt obligate sa ia masuri pentru a le acoperi.
In privinta strategiei adoptate masurile bancilor acopera un spectru destul de larg.

Potrivit presedintelui Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea bancile vor actiona diferit la semnalele transmise de banca centrala. Daca, pentru a nu-si pierde clientii unele banci, in general cele mici, vor prefera sa reduca marja de profit, alte institutii de credit vor opera modificari fie la dobanda activa (la credite) fie la cea pasiva (depozite). Apare astfel intrebarea daca populatia va fi din nou cea afectata de masurile bancii centrale.

Majoritatea bancherilor estimeaza o crestere a dobanzilor la credite situata intre 0,5 si 2% cu precizarea ca majorarea va fi aplicata pentru creditele deja existente. Cu alte cuvinte, clientii care au optat pentru un credit cu dobanda variabila ar putea avea surpriza ca rata lunara sa se majoreze, paralel cu ajustarea dobanzilor la cerintele bancii centrale.

Varianta majorarii dobanzilor la creditele viitoare este mai putin plauzibila in conditiile unei concurente bancare in crestere. Iulian Velicu, vicepresedintele Eximbank, crede ca o eventuala majorare a ratei dobanzilor la credite nu ar fi o decizie inteleapta pentru bancile din Romania.

Efecte directe

Pentru a mentine inflatia in limite rezonabile banca centrala actioneaza pe piata monetara interbancara prin procesul de sterilizare. Altfel spus, BNR "curata" piata de lichiditatile in exces. Potrivit guvernatorului Isarescu, banca centrala nu sterilizeaza agresiv sau total ci "substantial".

Dobanda pe care BNR o foloseste pentru sterilizare (dobanda de politica monetara) a fost majorata cu 0,25%. Ca efect direct dobanzile de pe piata interbancara vor creste si ele. Costurile creditelor in lei depind in mod direct de valorea dobanzii BUBOR (dobanda la care bancile plaseaza leii pe piata interbancara). Un exemplu de calcul al unei dobanzi variabile este BUBOR+2%. Costul total al unui credit este format din soldul creditului la care se adauga dobanda variabila si comisioanele.

Astfel, o majorare a dobanzii BUBOR duce, direct la majorarea dobanzii variabile oferita de banci pentru credite si la cresterea costurilor totale ale creditului. Potrivit BNR, ieri, dobanda medie pe piata monetra interbancara pentru depozitele plasate era de aproximativ 9%, in crestere fata de saptamana trecuta.

Citeste si:

Masuri de succes

Incepand cu jumatatea anului trecut banca centrala a pus gand rau creditarii in valuta. Prin majorarea repetata a rezervei valutare minime impusa bancilor BNR a reusit ca, in mai putin de un an sa "coboare " creditarea in valuta de la aproximativ 70% din totalul creditelor la sub 50%. Un efect similar l-ar putea avea, de aceasta data asupra creditelor in lei, majorarea rezervei minime pentru pasivele in moneda nationala. Nici majorarea cu un punct procentual a dobanzii de referinta (de la 7,5 la 8,5%) nu a ramas fara efecte.

Potrivit datelor furnizate de banca centrala, dobanda medie in relatia cu persoanele fizice pe ansamblul sistemului bancar a crescut din ianuarie pana in luna mai de la 12,2% pe an la 13,3% pe an.

In relatia cu agentii economici, bancile nu au avut o marja de manevra, astfel ca media ratelor anuale a coborat, chiar, de la 12,7% pe an in ianuarie la 12% in luna mai.

Banci "neascultatoare"

Exista unele banci in Romania, majoritatea de dimensiuni mici, care prefera sa adopte o politica ce ignora intr-o anumita masura profitul. Acestea pun pe primul plan cota de piata si, pentru a atrage cat mai multi clienti, practica un diferential de dobanda (diferenta dintre dobanda la credite si cea la depozite) mai mica decat media sistemului. Exista, bunaoara banci care ofera dobanzi la depozite de 9% si la credite de numai 10-11%. Urmand aceasta strategie, cel mai probabil aceste institutii de credit nu vor opera majorari ale dobanzilor active preferand sa-si reduca marja de profit.

Lovitura la depozite

Unele banci vor prefera sa contrabalanseze efectul de tornada al reglementarilor BNR prin reducerea dobanzilor la depozite. In conditiile in care dobanda oferita de majoritatea bancilor este deja real negativa (sub inflatie) o astfel de masura ar putea duce la diminuarea drastica a valorii depozitelor sau chiar la orientarea clientilor catre banci straine. De mentionat este ca, in Romania, depozitele persoanelor juridice le depasesc pe cele ale populatiei si in consecinta ele ar putea fi cel mai afectate de o eventuala diminuare a dobanzii. Pe de alta parte, reducerea dobanzilor la depozite poate determina o orientare a intreprinderilor catre alte forme de investitii, lucru cat se poate de benefic.