Fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu, deputat PSD si presedinte al Comisiei de Buget, finante, banci, afirma ca reforma fiscala a Cabinetului Tariceanu nu e vazuta cu ochi buni de organismele financiare internationale si nu va aduce o crestere reala a nivelului de trai pentru romani. Va prezentam in continuare interviul acordat in exclusivitate cotidianului ZIUA de fostul finantist-sef.

La inceputul acestui an, a fost adoptata o reforma fiscala, bazata, in principal, pe introducerea cotei unice de impozitare. Din semnalele pe care le aveti, cum a fost primita aceasta reforma in mediile internationale?

La nivelul Uniunii Europene exista mari ingrijorari fata de politica fiscala pe care Cabinetul Tariceanu a adoptat-o fara sa se consulte cu institutiile financiare internationale, fie ca este vorba de Fondul Monetar International (FMI), Banca Mondiala sau Uniunea Europeana. De altfel, raportorul pentru Romania al Parlamentului European, Pierre Moscovici, si-a manifestat surprinderea in ceea ce priveste instabilitatea fiscala pe care o creeaza actualul Guvern de la Bucuresti. Aceasta politica fiscala este in dezacord total cu politica fiscala a tarilor membre ale Uniunii Europene, bazata foarte clar pe ideea de progresivitate. Nici o tara mare din UE nu are un sistem fiscal cum este cel propus de catre tarile din Europa Centrala si de Est (n.r. - cota unica de impozitare). Acest sistem fiscal, pe care occidentalii il numesc "de dumping", creeaza mari probleme prin delocalizarea companiilor din vestul catre estul Europei. Pentru Occident, aceasta inseamna, pe de o parte, scaderea numarului locurilor de munca in aceste tari si, pe de alta parte, o pierdere de competitivitate in raport cu Statele Unite. In acest moment, fie ca este vorba de productivitate, fie de viteza de infiintare a unei companii sau de adaptarea la piata a acesteia, Europa este inferioara Statelor Unite. Iar acest decalaj, conform Agendei 2010, trebuie sa dispara. Europa si-a propus sa intreaca SUA.

Cat pierde bugetul prin aplicarea cotei unice?

Revenind la Romania, aceasta ingrijorare privind reforma fiscala a Guvernului Tariceanu este legata de faptul ca nu exista o politica sociala. Iar in Europa, politica fiscala este una sociala in primul rand, chiar daca, in tarile membre, la putere sunt si partide de stanga, si partide de dreapta. Prin pierderea unor venituri foarte mari determinata de aplicarea cotei unice pe venit, foarte multe colectivitati locale nu vor mai beneficia de programe sociale.

Colectivitatile locale raman fara bani

La nivelul colectivitatilor locale se pierd aproximativ 20.000 miliarde de lei. Majoritatea sumelor provenite din impozitul pe venit reprezenta sursa de venit pentru bugetele locale. La nivelul bugetului consolidat pierderea de venituri este de circa 32.000 miliarde de lei. Din aceasta suma, 75%-80% este resimtita de colectivitatile locale. O suma foarte mare de bani din care se plateau ajutoarele sociale, subventiile pentru caldura, ajutoarele pentru handicapati, erau sustinute institutiile culturale si cele de cult. In momentul in care exista un asemenea gol de venituri, institutile internationale afirma ca se creeaza inechitate sociala. In opinia UE, prin politica adoptata de Guvernul de la Bucuresti se adanceste polarizarea (n.r. - diferenta dintre bogati si saraci) intr-o tara deja saraca. Forul european este foarte preocupat de aceste politici. Mai mult, specialistii UE spun ca Romania este o tara care nu isi permite sa piarda venituri pentru ca in perioada urmatoare vor fi necesari mai multi bani pentru cofinantarile proiectelor derulate cu fonduri europene.

"FMI vrea deficit bugetar zero"

Care credeti ca vor fi conditiile FMI pentru acceptarea cotei unice?

Expertii Fondului Monetar International, aflati la Bucuresti pentru evaluarea acordului incheiat vara trecuta, au intrerupt discutiile cu oficialii romani. Scrisoarea de intentie redactata impreuna cu autoritatile de la Bucuresti va fi, probabil, una foarte scurta si focalizata pe problemele bugetare si de politica monetara. Este posibil sa fie patru-cinci puncte. Un punct se va referi, probabil, la amanarea, pentru anul viitor, a unei etape din procesul de recalculare a pensiilor. Celelalte conditii din scrisoare vor fi, probabil, un deficit bugetar 0 sau cel mult 0,5% din PIB pentru 2005, cateva mii de oameni dati afara din minerit si din transporturi, salarii inghetate sau chiar diminuate si o politica monetara foarte stransa, eventual o crestere a dobanzilor pentru descurajarea consumului. De asemenea, se pune problema majorarii accizelor mai devreme si mai mult decat era negociat initial cu FMI si cu UE si chiar se discuta despre cresterea TVA de la 19% la 20%. Mai mult, se are in vedere si eliminarea cotei reduse a TVA la medicamente, in prezent de 9%. Punctul final il reprezinta inflatia. Fara un deficit de 0 sau maxim 0,5% din PIB, inflatia poate ajunge, din nou, sa se scrie cu doua cifre: 12-13%. Iar tendinta de crestere a inflatiei va da un semnal negativ.

Pe de alta parte, reducerea deficitului bugetar trebuie insotita de diminuarea deficitului cvasi-fiscal. Scaderea acestui deficit inseamna reforma in minerit, transporturi si energie, care se traduce prin disponibilizari si inghetarea salariilor. Atata vreme cat nu ai o politica fiscala stransa si foarte prudenta explodeaza economia! Sigur, rezultatele acestei politici fiscale se vor vedea in urmatoarele 6 luni.

Care ar putea fi deznodamantul actualelor negocieri cu Fondul Monetar?

Citeste si:

Raportul pe care expertii institutiei il vor intocmi va influenta semnificativ decizia Bruxelles-ului din aprilie (n.r. - moment in care Romania ar trebui sa semneze tratatul de aderare). Inaintea semnarii acestui tratat, la Bucuresti va veni o Comisie de la UE care va realiza un raport de evaluare. Pe fondul crizei politice din Bulgaria, un raport economic defavorabil nu are cum sa influenteze pozitiv pozitia Romaniei.

Oricum, reprezentantii FMI nu aveau cum sa fie multumiti atata timp cat, practic, nu au avut cu cine sa discute, decat la un anumit nivel, de prim-ministru, ministru de stat si ministru. Ei vor lasa scrisoarea de intentie, care va contine pre-conditii cu termene foarte precise de realizare. In cazul in care acestea nu vor fi indeplinite, acordul cu FMI se rupe. Practic, conducerea de la Washington a institutiei nu va discuta scrisoarea de intentie daca aceste conditii nu vor fi indeplinite. In caz contrar, deci in conditiile intreruperii relatiilor cu FMI, semnalul catre UE va fi unul cu siguranta negativ. Din acel moment, Romania va incepe discutia bilaterala cu UE, care va fi mult mai dura decat cea cu FMI. In plus, impactul pe pietele internationale de capital va fi foarte mare, agentiile de rating vor retrograda, probabil, Romania, fondurile de investitii vor avea o viteza mai mica sau chiar vor disparea.

Creste numarul somerilor

Altfel spus, consecintele vor fi dintre cele mai rele. In conditiile unei reactii negative din partea Fondului, care, imediat, se transfera si la UE, investitiile straine vor merge, clar, catre alte tari. Aici, este, de fapt, o dubla capcana: reactia externa va determina o reactie interna. De exemplu, minerii au amenintat deja cu declansarea grevei. Noi (n.r. - Guvernul Nastase) am negociat cu toate partile implicate (mineri, FMI, UE) un calendar de disponibilizari. Acum, din cauza cotei unice, numarul disponibilizatilor trebuie marit. Practic, Guvernul Tariceanu va avea doua probleme: pe de o parte scrisoarea de intentie cu FMI si credibilitatea internationala, iar, pe de alta parte, implementarea acesteia cu consecinte in plan social: majorari de preturi, inghetari de salarii, scaderea unor cheltuieli publice. De aceea cred ca presedintele Basescu si premierul Tariceanu au cerut reevaluarea contractelor pentru autostrazi. Ca sa aiba un argument pentru diminuarea cheltuielilor pentru investitii in autostrazi, in Cernavoda etc.

"Romania ar putea fi nevoita sa revina la impozitarea progresiva"

Va scoate sau nu la lumina economia subterana cota unica de impozitare?

Fara diminuarea contributiilor sociale (care, in Romania, ating cel mai ridicat nivel, de 49,5%), orice actiune menita sa elimine munca la negru este munca facuta numai pe jumatate. Toate teoriile economice spun clar ca pentru eliminarea muncii la negru este nevoie de o actiune dubla: scaderea taxelor directe si a celor cu forta de munca. Daca nu le faci concomitent rezultatul este egal cu zero. Iar propunerea avansata de actualii guvernanti, privind diminuarea cu 10% a contributiilor sociale incepand de anul viitor, este hazardata. Banii colectati din aceste cotributii merg in trei directii: pentru pensii, somaj si sanatate. In cazul pensiilor, unde este inregistrat cel mai mare deficit, calculele nu permit un deficit mai mare de 1% din PIB. Iar prin reducerea abrupta a contributiilor, nu vor mai exista fonduri pentru plata pensiilor. La somaj si sanatate colectarea este aproape perfecta, de 96-97%. Prin aceeasi diminuarea abrupta a taxarii se reduc resursele pentru sanatate si crearea de noi locuri de munca.

Ce inseamna cota unica pentru buzunarele romanilor?

Practic, cresterea de venituri prin aplicarea cotei de 16% este o bucurie temporara. Pentru ca, pentru acoperirea deficitelor, vor creste preturile, iar romanul trebuie sa scoata mai multi bani din buzunar. Adica nu se alege cu nimic din noua politica fiscala.

Pe de alta parte, pierderea de venituri prin aplicarea "cotei unice" creeaza probleme si bancii centrale. In aceste conditii, liberalizarea contului de capital va fi, probabil, amanata. De altfel, contradictia este mare in aceasta problema. Pe de o parte, conform angajamentelor de aderare, la care UE tine foarte mult, BNR ar trebui sa liberalizeze contul de capital in luna aprilie. Pe de alta parte, FMI atentioneaza ca, pentru a mentine echilibrul macroeconomic aceasta masura trebuie amanata. Bruxelles-ul nu mai este, insa, pregatit sa asculte Fondul pe aceasta tema. In plus, pentru a mentine inflatia in cotele prognozate, BNR va trebui, probabil, sa majoreze dobanzile, pentru ca, in efect, sa scada consumul. Dar, in conditiile unor dobanzi mari si o liberalizare de cont, vor veni fondurile speculative, cu miliarde de dolari. Adica se va crea o presiune pe lichiditatea interna, ceea ce conduce la un credit mai scump si, automat, la o inflatie mai mare.

Va rezista cota unica de impozitare?

Asa cu am mai spus, in acest moment toate marile tari europene utilizeaza sistemul progresiv de impozitare. Deocamdata, nu exista o reglementare a Uniunii Europene in ceea ce priveste acest tip de impozitare. Totusi, la nivelul comunitatii europene se discuta despre reforma impozitelor directe. Avand in vedere regulile din cele mai puternice tari membre, probabil ca in urmatoarele luni sau cel mai tarziu anul viitor vom asista la adoptarea unei directive privind impozitarea progresiva. In aceste conditii, cele trei tari cu cota unica de impozitare, printre care si Romania, vor fi nevoite sa revina la sistemul progresiv.