Mai putin perceputa in trecut, extrem de vizibila in ultima perioada, migratia bancherilor de la o institutie financiara la alta dovedeste din plin un lucru: la capitolul specialisti si profesionisti in domeniul financiar-bancar, piata romaneasca este extrem de saraca. in aceste conditii, solutii nu sint decit doua: fie "importi" un bancher de afara, fie il "furi" de la concurenta.

Lipsa personalului calificat, profesionist si serios este tot mai des intilnita in discutiile mediului de business. Daca, in urma cu citiva ani, cind majoritatea antreprenorilor erau la inceput de drum, aceasta problema mai putea fi rezolvata - il luai pe unul dintr-un loc si il mutai in altul, cumulai doua posturi, etc-, acum, pe masura ce afacerile se dezvolta, ea devine una spinoasa.

Capabila sa dea peste cap o constructie de business sanatoasa, sa distruga planuri realizabile. Pina in final, oriciti bani ai investi, oricita tehnologie ai aduce, factorul uman ramine baza oricarei afaceri. Iar, daca in alte domenii, exigentele mai pot fi "indulcite", un agent de vinzari trebuie sa aiba aceeasi pregatire si aceleasi abilitati indiferent daca vinde medicamente, cosmetice sau masini, in domeniul financiar-bancar, solutiile incropite sint excluse din start. Si pentru simplul motiv ca Banca Nationala, care supervizeaza numirile in functiile de top-management, are cerinte bine fundamentate si "batute in cuie". Ca sa nu mai vorbim despre ceea ce este in joc.

Sa dai Londra pe Bucuresti?

Asa se face ca lupta intre banci mai are, alaturi de concurenta intre produse, servicii, comisioane si o alta dimensiune: cea a resurselor umane. Greu de gasit. Si mai greu de pastrat. Ce se poate face in asemenea situatie? Una dintre solutii, folosita ani la rind in mediul bancar, mai ales cind a fost vorba de preluarea unei banci autohtone de catre una stra-ina, este de a aduce, in pozitiile cheie, expati. Aici, se ridica doua probleme.
Prima este legata de costuri. Ca sa convingi un manager strain sa dea civilizatia din Manhattan sau Londra pe balcanismul din Bucuresti trebuie sa-i oferi un salariu mult mai mare decit avea in tara de bastina, dar si o multime de bonusuri si oferte. Vorbim, totusi, de Romania, o tara inca la inceput de drum in ceea ce priveste afacerile, dar si civilizatia.
Cea de a doua problema este legata de timpul (anii) pe care strainul este dispus sa-l petreaca pe malurile Dimbovitei. Majoritatea o iau ca pe o sursa frumusica de venit si o experienta ceva mai exotica si in nici un caz ca si pe noua lor viata. Prin urmare, cu un expat, atit cheltuielile, cit si riscul ca intr-un an, doi, trei sa te trezesti in aceeasi situatie, cea de a cauta un alt presedinte sau director general de banca, sint mai mari.

Cit timp exista cerere…

Citeste si:

La aceste argumente se mai adauga un altul, extrem de important, si anume faptul ca unui strain ii ia mai mult timp pentru a cunoaste o tara noua si a se obisnui cu ea decit unui roman sau unuia care lucreaza de mai mult timp in Romania de a cunoaste si a se obisnui cu o noua banca. Tocmai de aceea, in ultima perioada, migratia bancherilor de la o institutie la alta a devenit si mai febrila. Si ea va continua, avind in vedere faptul ca multi dintre strainii care se mai afla in pozitii cheie in sistemul bancar romanesc sint foarte aproape de perioada in care isi vor face bagajele si se vor intoarce in tarile de bastina. "Exista, evident, o criza de personal calificat in Romania si va exista in continuare, din pacate. Criza de profesionisti este determinata, in mare parte, de discrepantele foarte mari intre salariile managerilor si cele ale celorlalti angajati subordonati. Pe de alta parte, migratia top-managerilor de la o companie la alta, fenomen care se manifesta destul de puternic in acest moment in Romania, este data de cererea de oameni calificati, de profesionisti. Atit timp cit exista cerere, va exista si acest fenomen de migratie", spune specialistul in resurse umane si head-hunting George Butunoiu.

...si oferte tentante...

Ce va determina aceasta trecere de la o banca la alta? O crestere dincolo de asteptari a pachetelor salariale cerute. Cei care lucreaza pe piata bancara autohtona stiu foarte bine care este situatia, ce resurse umane reduse la numar se gasesc si cit de importanti si cautati sint cei care au pregatire si experienta. Si de aceea isi permit sa pluseze. Potrivit unor surse din piata, in sistemul bancar, la nivel de top management, se vorbeste deja de sume astronomice. Salariile de 10-15.000 de euro pe luna sint de domeniul trecutului. Pentru cei care sint stapini pe ei, au un nume bun pe piata, un CV impresionant si mai multe banci ofertante.
De ce nu se ia in calcul si o alta varianta, si anume promovarea fireasca, ierarhica, a propriilor angajati? in continuare, actionarii din sistemul bancar romanesc se dovedesc destul de reticenti fata de aceasta solutie. Prefera sa plateasca mai mult, dar sa aiba garantia unui manager de top.

…va exista migratie

Se pare ca startul migratiilor l-a dat Robert Rekkers, care, in 2002, a parasit pozitia de presedinte al ABN AMRO pentru cea de presedinte al Bancii Transilvania. Lui i-au urmat alte nume sonore din sistemul bancar. in numai un an, Raiffeisen Bank a pierdut doi oameni: Rasvan Radu, fostul vicepresedinte si director al directiei retail, a fost atras la Unicredit, devenind presedintele bancii.
Cel de-al doilea este Cristian Tudorancea, directorul general al directiei de carduri, mutat la Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) pe postul de vicepresedinte. Mihai Bogza, dupa ce nu a mai fost confirmat viceguvernator BNR, a plecat, in 2004, la Bancpost pe pozitia de presedinte al Consiliului de Administratie.
Tot la Bancpost a venit, la sfirsitul lui 2005, si Dorel Piti, fostul director regional al Bancii Transilvania. HVB Banca pentru Locuinte a reusit, la mijlocul lui 2005, sa mai atraga un director BNR, Petre Tulin care indeplineste acum functia de presedinte al bancii. Directorul de retail din Banca Transilvania, Utku Ogrendl, a acceptat provocarea de a fi vicepresedinte al Libra Bank, iar Gabriel Cretu a dat BCR-ul pe noii intrati in piata OTP. Dar cel mai mult pare sa se fi plimbat de la o companie la alta Anthony Van der Heijden. in urma cu mai bine de 10 ani, Anthony Van der Heijden era cel care punea baza ING Bank in Romania. La sfirsitul anilor `90, il intilnim presedinte la Banca tiriac, de unde a demisionat in 2003, in prezent fiind director al companiei de consultanta XYZ Partners.