Programul de preaderare SAPARD, finantat de Comisia Europeana, isi traieste ultimele zile. Conform ultimului bilant realizat de Agentie, in acest moment mai sint de cheltuit numai 83,9 milioane de euro. Mai precis, producatorii agricoli care au intocmit proiecte ce vizeaza investitii in industria agro-alimentara (masura 1.1) mai au 8,36 milioane de euro si mai putin de o luna la dispozitie pentru a mai beneficia de banii comunitari. De altfel, in cazul acestei masuri, Bruxelles-ul a aprobat suplimentarea fondurile alocate initial (318.782.773 de euro) cu 10% mai mult din totalul acestora, conform regulii de flexibilitate care se aplica o singura data in cadrul Programului SAPARD.

Ceva bani mai exista si pentru cei care doresc sa depuna proiecte ce vizeaza exploatatiile agricole (masura 3.1). Este vorba despre 47,29 milioane de euro. Totodata, pentru diversificarea activitatilor economice in mediul rural (masura 3.4) producatorii agricoli trebuie sa se incadreze in putin peste 12 milioane de euro. In cazul masurii ce vizeaza investitiile in silvicultura (3.5) fondurile alocate au fost epuizate complet.

Din estimarile reprezentantilor Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), in jur de 700 de investitori din mediul rural vor ramine cu proiectele in sertare.

Selectie in functie de punctaj

Pentru a se putea face o selectie intre cererile depuse, APDRP va acorda un punctaj fiecarui proiect in parte. Astfel, vor fi selectate acele proiecte care au strins cele mai mari punctaje. Spre exemplu, daca pentru construirea de pensiuni turistice se depun 100 de proiecte, dar mai sint fonduri disponibile doar pentru 50, se vor selecta acele proiecte care obtin cel mai mare scor, in ordinea punctajului obtinut. Cu alte cuvinte, exista riscul ca un proiect realizat conform procedurilor SAPARD si care indeplineste toate criteriile de eligibilitate specifice sa nu poata obtine finantare din cauza unui punctaj mai mic decit alte proiecte depuse pentru acelasi gen de investitii.

Cele mai mari scoruri se acorda pentru acele proiecte care promoveaza alte activitati fata de activitatea de baza (20 de puncte), cele care vizeaza investitii noi (15 puncte) si cele amplasate in zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic (15 puncte).

Masuri fara cereri

Aflate printre cele mai recente masuri acreditate de Comisia Europeana, investitiile ce presupun metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural (masura 3.3) si cele care vizeaza constituirea grupurilor de producatori (masura 3.2) nu au ridicat pina acum interesul producatorilor din agricultura. Astfel, acestea sint practic singurele masuri SAPARD pentru care se vor mai putea organiza sesiuni de depuneri si in lunile urmatoare. Mai precis, reprezentantii SAPARD sustin ca fermierii interesati de acest tip de investitii isi vor mai putea depune proiectele pina in luna august sau chiar septembrie. Totodata, este posibil ca la urmatorul bilant, Comisia Europeana sa aprobe realocarea fondurilor aferente acestor masuri catre cele mai de interes, cum ar fi cea referitoare la investitiile in sectorul agroalimentar.

Citeste si:

Bani pentru protectia mediului

In cadrul masurii referitoare la protectia mediului si conservarea peisajului natural, producatorii agricoli au posibilitatea sa incaseze timp de cinci ani intre 28 de euro si 320 de euro pentru fiecare hectar de teren. Principala conditie este ca investitiile lor sa vizeze diferite practici agricole traditionale, agricultura ecologica sau sa protejeze solul de eroziune. Alocatiile financiare nerambursabile se acorda anual, ca rata fixa exprimata in euro si calculata pe baza costurilor nete datorate respectarii conditiilor presupuse de submasura de agromediu si a pierderilor de venit cauzate de respectarea aceleiasi submasuri.

Mai precis, fermierii care isi vor transforma terenul agricol in pasune vor primi in primul an de la demararea conversiei 217 euro pentru fiecare hectar, urmind ca in ceilalti patru ani sa primeasca 91 de euro pe hectar. Pentru amenajarea de benzi inierbate, alocarea financiara este de 245 de euro pe hectar in primul an si de 193 de euro pe hectar in urmatorii ani. Mentionam faptul ca plata se face numai pentru acele suprafete acoperite de benzile inierbate. De asemenea, pentru infiintarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil dupa recoltare beneficiarul primeste 129 de euro pe hectar in fiecare din cei cinci ani.

Fermierii care doresc sa cultive orez in mod traditional pentru a mentine zonele temporar inundate incaseaza anual prin programul SAPARD 206 euro pe hectar, in vreme ce producatorii care realizeaza proiecte ce vizeaza conservarea pasunilor si finetelor alpine sint finantati cu 95 de euro pe hectar in toti cei cinci ani.

Subventii de la Uniunea Europeana primesc si producatorii agricoli care cultiva legume, fructe, plante aromatice sau culturi furajere ecologice. Astfel, in anii de conversie se acorda 329 de euro pe an pentru fiecare hectar cultivat cu legume, 320 de euro pentru hectarul cultivat cu fructe, 287 de euro pe hectarul pe care s-au plantat plante aromatice si medicinale, 123 de euro pe hectarul de orz furajer si 35 de euro pentru un hectar de culturi naturale.

Totodata, in anii de dupa certificarea culturilor (de regula in ultimii doi ani de finantare) sprijinul financiar al UE ajunge la 273 de euro pe hectar in cazul culturilor de legume, la 181 de euro pentru fructe, 190 de euro pentru plantele aromatice sau medicinale, 92 de euro pentru orzul furajer si 28 de euro pentru pasiunile naturale. Finantarile pentru agricultura ecologica se acorda numai pentru fermierii din Suceava, Galati, Timis, Calarasi, Arad si doar pentru un numar limitat de hectare.

Pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie sa fie efectuate dupa semnarea contractului de finantare cu APDRP si nu trebuie sa depaseasca cel mult 12% din valoarea totala eligibila a proiectului sau 3% in cazul in care proiectul nu presupune ridicarea unor constructii.