Supralicitand legislatia UE, Ministerul de Finante vrea sa renunte, de la anul, la tipizatele, facturile fiscale si avizele de insotire a marfii, sustinand ca astfel se reduce birocratia si dispare piata neagra a facturilor. Alte voci oficiale avertizeaza insa ca piata romaneasca nu este pregatita pentru aceasta operatiune, care ar putea prejudicia bugetul de sume uriase, de ordinul sutelor de milioane de euro.
Intentia finantistilor guvernului Tariceanu de a scoate din uz facturile fiscale incepand de la anul, anuntata la inceputul lunii martie a.c., a fost inserata in proiectul noului Cod Fiscal. O decizie pe care Sebastian Bodu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), o considera pripita.

"Nu stiu daca e cea mai buna idee. Ar fi trebuit sa se faca evaluari aprofundate, sa fie dezbatuta aceasta masura cu toti cei implicati in aplicarea ei si in combaterea evaziunii fiscale", a spus Bodu. Presedintele ANAF sustine ca nu a fost consultat de superiorii sai din minister referitor la renuntarea la facturile fiscale. "Nu m-au intrebat nici cand au introdus taxa pe viciu. De ce ar fi facut-o acum?". Joi seara, ANAF a transmis ministrului de finante o avertizare oficiala referitoare la riscurile eliminarii facturii fiscale.

"Fiecare firma isi va putea tipari facturile"

De partea sa, Catalin Doica, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, sustine ca masura criticata acum de presedintele ANAF si de alti oficiali este inserata in proiectul noului Cod Fiscal inca de la jumatatea anului trecut: "Am avut multe discutii, la toate nivelurile, pe aceasta tema. Nu s-au adus, pana acum, argumente care sa ne faca sa cerem o derogare Uniunii Europene. Fiindca, trebuie sa va spun, am fi singurul stat comunitar care ar utiliza acest tip de documente. Dar, sigur ca, daca obiectiile ANAF se vor dovedi pertinente, putem discuta si decide astfel incat sa preintampinam problemele majore. Oricum, e bine de stiut ca eliminarea facturii fiscale nu inseamna imposibilitatea de identificare a documentelor care le vor inlocui.

Fiecare firma isi va putea tipari si personaliza cum va dori facturile, fiind obligatoriu ca acestea sa contina toate elementele de identificare ale vanzatorului si cumparatorului, existente acum in facturile fiscale si in baza carora se vor putea face verificarile de catre organismele abilitate. Astfel, orice factura va avea codul unic de identificare al firmei si numarul unic al facturii, luat din plaja de numere predefinita, alocata firmei respective. Procedand astfel, nu doar ca vom reduce birocratia, dar vom elimina si piata neagra a facturilor. Acum avem facturi personalizate, dar sunt asa de personalizate, incat se gasesc peste tot. In plus, nu putem sa nu recunoastem documentele nepersonalizate emise de firme din state membre.

Mai trebuie avut in vedere ca va fi obligatorie acceptarea facturarii electronice, iar in cazul acesteia, nu poate fi introdus niciun element de personalizare, in afara seriei si a semnaturii electronice. Nu va fi usor, avem cadrul legal necesar, dar nu stiu cat de pregatiti suntem pentru asta din punct de vedere tehnic. Cert e ca trebuie s-o facem, daca vrem sa fim in Uniune. Stiu ca va fi neplacut si pentru Imprimeria Nationala, care este in subordinea ministerului si care va pierde prin eliminarea facturilor fiscale o sursa importanta de venituri, dar, repet, nu facem decat sa implementam sistemul european de facturare".

Si tipizatele pot fi "specifice"

In prezent, regimul facturilor fiscale si al altor formulare tipizate cu regim special este reglementat de Hotararea de Guvern 831/1997, completata printr-o serie de zeci de ordine emise, ulterior (inclusiv in acest an), de Ministerul de Finante. Cel mai important a fost Ordinul 1849/2003, prin care s-a instituit personalizarea tipizatelor, prin imprimarea datelor de identificare ale fiecarui utilizator. Consecinta pozitiva a acestui fapt a fost cresterea numarului de facturi vandute, de la 156,3 milioane de seturi in 2003, la 402,7 milioane de seturi in 2004. In pofida personalizarii, a ramas problema firmelor-fantoma, care cumpara formulare cu acte in regula si le revand la suprapret altor firme. Asta, in pofida Ordinului 557/2005, care interzice eliberarea formularelor fiscale agentilor economici inactivi fiscal.

O alta problema majora, cu care se confrunta toate firmele din Romania, este una de ordin birocratic si tine chiar de procurarea facturilor, respectiv de durata prea mare (de ordinul a 7-10 zile) dintre data emiterii comenzii pentru setul de facturi si data onorarii comenzii.

Printre ordinele care au completat HG 831/1997 se numara si cateva emise special pentru anumite firme (de pilda, pentru hipermarketuri), carora li s-a aprobat folosirea unor tipizate specifice (modele personalizate unice, tiparibile de catre firma respectiva) si care au scapat, astfel, de birocratie inainte de 1 ianuarie 2007.

UE nu foloseste facturi fiscale...

Factura fiscala nu este un document pe placul Uniunii Europene. Dar tot atat de cert este ca UE nu interzice statelor membre folosirea acestora. Mai mult, Ministerul de Finante italian abiliteaza tipografii care executa facturi cu un sistem monitorizat de inseriere, pe hartie autocopiativa. In Grecia, se instaleaza o "memorie fiscala" intre calculator si imprimanta pe care se listeaza facturi, iar in Germania se foloseste un sistem informatic de raportare a seriilor utilizate ale facturilor.

...dar nici nu le interzice

Inainte de a sesiza conducerea MF, ANAF a cerut Directiei de Integrare Europeana (DIE) din minister sa precizeze daca scoaterea din uz a facturilor fiscale este una dintre cerintele exprese pe care trebuie sa le satisfaca Romania, din momentul aderarii la UE. Desi nuantat, raspunsul a fost clar negativ. Mai precis, singurul loc in care nu trebuie sa apara termenul de factura fiscala este legislatia referitoare la TVA, intrucat s-ar contrazice Directiva Consiliului Europei 77/388/CEE din 17 mai 1997. Factura fiscala este perceputa ca fiind contrara procesului de simplificare administrativa dorit de Comisia Europeana, apreciindu-se ca ea nu a avut o veritabila utilitate in combaterea evaziunii fiscale. Comisia Europeana considera ca modalitatea cea mai buna de reducere a evaziunii fiscale este controlul.

Directiva 77/388/CEE stabileste mentiunile minime obligatorii de pe o factura, statele membre fiind obligate sa accepte orice document care contine aceste mentiuni. Directiva mai prevede obligatia de a le permite contribuabililor utilizarea facturilor electronice si a sistemului de auto-facturare (facturarea de catre client locul furnizorului). Factura fiscala nu va putea fi folosita in sistemul de facturare electronica si nici in cel de auto-facturare.
Concluzia finala a DIE-MF este insa ca "nimic si nimeni nu ne impiedica sa o impunem (factura fiscala - n.a.) printr-un alt act normativ. De asemenea, putem mentiona ca ele se aplica numai tranzactiilor interne (de pe teritoriul Romaniei), dintre persoanele juridice romane, pentru ca teama Comisiei Europene este ca utilizarea acestor facturi va provoca dificultati si costuri financiare suplimentare companiilor din celelalte state membre, care, odata cu aderarea noastra, vor fi interesate sa-si amplifice tranzactiile comerciale cu Romania".

Avertismentul ANAF

Citam din adresa ANAF din 2.06.2006, catre Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor Publice: "In prezent, formularele tipizate cu regim special, in special facturile fiscale, sunt numerotate si inseriate de catre Imprimeria Nationala, aceasta avand sisteme electronice de stocare a datelor de identificare a cumparatorilor acestor tipuri de formulare. Sistemul de numerotare si inseriere a formularelor cu regim special este unic pe tara si distributia se efectueaza prin agenti economici care raporteaza zilnic in baza de date consolidata la nivel national si gestionata de Imprimeria Nationala, a formularelor cu regim special vandute si a identitatii cumparatorului. (...) Renuntarea, in acest moment, la utilizarea formularelor cu regim special si acceptarea documentelor emise si gestionate doar de agentul economic emitent, va conduce la sporirea fenomenului de 'contribuabil lipsa>> sau 'firma fantoma>>, cu influente in diminuarea cuantumului taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului consolidat al statului.

Mentionam ca este imposibil de obligat agentul economic cumparator, in baza unui formular netipizat, sa verifice existenta agentului economic vanzator, in vederea eliminarii fenomenului de 'contribuabil lipsa>> si colectarii cuantumului corect al taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului consolidat al statului. Acceptarea folosirii de 'facturi electronice>> de catre contribuabilii din Romania trebuie reglementata prin infiintarea unui sistem electronic national de alocare a plajei de numere, modalitatea de descarcare a numerelor folosite, precum si arhivarea si punerea la dispozitia organelor fiscale a acestui tip de informatie pentru stabilirea realitatii fiscale a agentului economic.

Urmare a celor mentionate, propunem sa fiti de acord cu mentinerea sistemului actual al formularelor cu regim special si demararea activitatilor necesare introducerii 'formularelor electronice>>. Propunem ca utilizarea de 'formulare electronice>> sa se faca de catre agentii economici care solicita aceasta si sunt autorizati de organul fiscal in acest sens".


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.