In urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dreptul cetatenilor romani de a lucra intr-una dintre tarile comunitare se va asigura pe baza recunoasterii calificarii profesionale. Astfel, libera circulatie a persoanelor in spatiul Uniunii Europene se va face pe baza Directivei 2005/36 din septembrie 2005, care va intra in vigoare din octombrie 2007, iar aplicabilitatea libertatii de a profesa se va asigura pe baza recunoasterii profesionale, dupa cum a precizat vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.

Romania deruleaza, in prezent, programul "Recunoasterea reciproca a calificarilor in scopuri profesionale", care va asigura consolidarea capacitatii institutionale pentru implementarea acquis-ului comunitar in materie de recunoastere a calificarilor profesionale, potrivit Rompres.

Responsabilitatea implementarii acestui program
revine Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor.
Astfel, pe baza programului se va asigura formarea personalului din institutiile publice si asociatiile profesionale cu competente in recunoasterea calificarilor profesionale. Noile reglementari privind circulatia persoanelor in UE contin proceduri si conditii uniforme, aplicabile tuturor statelor membre.

Consiliere pentru solicitant

Recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale permite ca, pe baza prezentarii actelor de studii, solicitantul, cetatean al unui stat membru al UE, sa poata avea acces direct la o activitate lucrativa in celelalte state membre.

Dupa recunoasterea calificarilor, solicitantul poate fi consiliat si indrumat catre autoritatea competenta pentru acordarea dreptului de practica.

Toate aceste aspecte au fost analizate de participantii la seminar, tinand cont de faptul ca prin aderarea Romaniei la UE se vor deschide portile competitivitatii pe piata muncii.

Citeste si:

Pentru a supravietui si a se afirma ca producatori de bunuri si servicii pe piata unica europeana, intreprinzatorii vor trebui sa gaseasca solutii pentru a face fata competitiei de pe piata muncii, printr-o oferta de salarii comparabila celei la nivel european.

S-a dublat numarul companiilor care importa muncitori din Est

Volumul masiv al importului de forta de munca ieftina a provocat, anul trecut, dublarea numarului companiilor din Uniunea Europeana care au angajat lucratori din Europa de Est. In 2005 se estima ca in UE activau temporar mult peste un milion de muncitori romani. La acesta, daca adaugam diaspora, segment ce bate tot la peste un million de romani, obtinem o cifra impresionanta. Nu poate fi ignorat faptul ca in strainatate muncesc romani si la negru, fenomen care a determinat migratia in masa a unei sume importante de forta de munca autohtona.

La modul general, numarul muncitorilor importati de UE s-a ridicat la 12 procente din totalul lucratorilor din tarile membre. Restaurantele si hotelurile se plaseaza pe primul loc in acest top, cu o pondere de 28%, potrivit unui studiu realizat de firma de recrutare Manpower, citat de Financial Times. Pozitia a doua a fost ocupata de companiile de constructii, cu o pondere de 12%, urmate de sectorul agricol, de firmele din industria prelucratoare si cele din domeniul serviciilor financiare si de afaceri.

Cei mai multi angajati straini, in companiile mici

Cel mai important aflux de angajati est-europeni a fost observat in cadrul companiilor mici, 19% dintre acestea orientandu-se catre statele care au aderat la UE in mai 2004, fata de 10% in anul anterior. "Multi angajatori realizeaza rolul pe care l-ar putea avea acesti salariati in cadrul companiei", a declarat Mark Cahill, director la Manpower Marea Britanie. De la extinderea UE in 2004, peste 300.000 de persoane din Europa de Est, mai mult de jumatate din Polonia, au obtinut locuri de munca in Marea Britanie.

Cele 15 state care faceau parte din UE inainte de valul de extindere din mai 2004 au decis sa impuna o perioada de tranzitie de sapte ani in care muncitorii din cele zece tari care s-au integrat in 2004 sa nu aiba dreptul de a lucra pe oricare piata din interiorul gruparii. Cele mai reticente tari in prisma importului de forta de munca sunt Germania, afectata de o rata ridicata a somajului, si Austria.