"In actuala cursa pentru reducerea fiscalitatii in estul Europei (dar si in tari vechi membre UE), scutirea de impozit pe veniturile programatorilor ramane un atu important al industriei software romanesti", spune Florin Talpes, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii IT - ANIS. Acesta a adaugat ca amenintarea eliminarii acestei facilitati ramane in actualitatea acestui inceput de an si ar putea avea efecte negative, daca nu dezastruoase pentru industria de profil.

"Dupa ce, in urma reactiilor puternice din partea comunitatii software si a asociatiilor din domeniu, se parea ca Ministerul de Finante renunta la aceasta initiativa, problema a fost mutata la Consiliul Concurentei care a dat un aviz defavorabil pe motiv ca facilitatea este un ajutor de stat inacceptabil in aceasta forma.

Legislatia romaneasca in domeniu preia elementele dreptului comunitar in care interdictia ajutorului de stat nu este absoluta, iar printre formele care pot fi considerate compatibile cu piata comuna se numara si masurile pentru facilitarea dezvoltarii anumitor activitati sau sectoare economice", se arata intr-un comunicat al ANIS.

Acestia se arata mirati de faptul ca "in legislatia secundara emisa la noi de Consiliul Concurentei, exista regulamente pentru ajutoarele sectoriale permise (in transporturi, constructia de nave, industria miniera, siderurgia, constructia de autovehicole, fibre sintetice etc.).

Este greu de inteles de ce sectoare de inalta tehnologie cum sunt industria de software si IT-ul, considerate de toata lumea ca avand o importanta strategica pentru dezvoltarea Romaniei, nu isi gasesc locul printre domeniile care pot fi stimulate prin ajutor de stat. In perioada imediat urmatoare este de asteptat ca asociatiile IT si ceilalti factori interesati (MCTI, Comisia TIC a Camerei Deputatilor etc.) sa continue eforturile pentru o reglementare corespunzatoare din acest punct de vedere, astfel incat facilitatea scutirii de impozit (si eventualele extinderi) sa fie mentinuta atat in 2007, cat si in primii ani de dupa aderare".

Argumente

"Impozitarea fortei de munca ramane unul din factorii majori care influenteaza capacitatea de dezvoltare, competitivitatea si atractivitatea pentru investitiile straine ale unui sector caracterizat, dupa cum se stie, prin ponderea mare a costurilor de personal in cheltuielile totale", se mai arata in comunicat.

Cele trei componente ale fiscalitatii muncii (impozitul pe venitul angajatului, contributiile angajatului si contributiile angajatorului) au avut in ultimii 10 ani evolutii individuale diferite, cu cresteri, reduceri si transferuri intre angajat si angajator.

Efectul cumulat al acestor variatii a fost o urcare constanta a fiscalitatii din 1998 pana in 2001, anul de maxim, urmata de o scadere continua, astfel incat in 2004 nivelul a revenit la cel din 1998, pentru ca sa scada din nou in 2005 o data cu introducerea cotei unice.

Cu toate acestea, impozitul zero isi pastreaza un efect stimulativ de necontestat si ramane de altfel singura masura prin care statul a acordat un avantaj direct specific industriei de software.

Citeste si:

Posibile efecte


Piata de munca pentru industria IT va cunoaste pe termen mediu o crestere pronuntata a salariilor nete.
In conditiile in care aceasta scutire va fi eliminata, presiunea deja crescuta asupra bugetelor companiilor (cresteri ale costurilor cu 5 -12%) se va accentua si va fi transferata asupra bugetelor de investitii.
Acest lucru va genera o incetinire a ritmului de dezvoltare a industriei si va reduce capacitatea de inovare a companiilor romanesti, sustine Valerica Dragomir, director executiv al ANIS.

Aceasta a adaugat ca industria de software si servicii romaneasca este o industrie orientata catre export, exportul constituind peste 55% din productia totala, din care peste 85% o reprezinta exportul catre UE.
Industria de software a fost, prin urmare, una dintre industriile cele mai afectate de aprecierea leului, care i-a diminuat capacitatea de investire cu 8-15%.

Cumulate, aprecierea leului si eliminarea impozitului 0 ar duce la pierderi de 13-27% pentru companii si in perspectiva chiar la disparitia unora dintre ele.
Companiile medii concentreaza 33% din resursele umane si 27% din cifra de afaceri a industriei. Cele 2 categorii de companii vor fi cele mai afectate odata cu eliminarea facilitatii de impozitare 0 pentru salariile programatorilor.

Piata muncii in IT

Numarul angajatilor care lucreaza in IT a crescut cu 25% atat in 2004, cat si anul trecut. Cu toate acestea, industria de profil se confrunta cu un deficit foarte ridicat de experti in domeniu.

Astfel, se preconizeaza ca pana in 2008, Romania va importa circa 2.000 de specialisti. Reprezentantii ANIS sustin ca se va ajunge la un astfel de fenomen din cauza faptului ca "incepatorii sunt mai slabi decat incepatorii de acum 5 ani; sistemul de invatamant este decalat cu cel putin 4 ani fata de piata; slaba pregatire pe tehnologii, atitudinea fata de echipa, calitate etc.".

Totodata, membrii Asociatiei mai dau vina si pe legislatia muncii pe care au catalogat-o drept "europeana socialista din vremea unei dezvoltari de platou, nefavorabila unei piete dinamice si antreprenoriale". Mai mult, Florin Talpes sustine ca legea ingreuneaza concedierea angajatilor care nu dau randament, totodata, sistemul legislativ favorizand clauzele de neconcurenta.

In 2007, volumul pietei IT se va ridica la 750 milioane de euro

Piata de software si servicii informatice din Romania va atinge 750 milioane de euro in 2007, nivel dublu fata de 2004. Volumul pietei de servicii informatice va avea o pondere de 400 milioane de euro din totalul pietei, iar 33% din cheltuielile pentru software si servicii vor fi realizate in sectorul public, a declarat Eugen Schwab-Chesaru, directorul pentru Europa Centrala si de Est al companiei de cercetare si analiza Pierre Audoin Consultants (PAC), cu ocazia unei conferinte organizate de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii.

Potrivit unor estimari anterioare ale companiei, piata totala a serviciilor informatice urma sa atinga 288 milioane de euro in 2005. "Piata locala este in plina dezvoltare, tot mai multe companii straine fiind interesate de Romania. Apreciem ca un numar de sase jucatori mari si foarte mari vor intra in urmatorii doi ani pe piata locala de software si servicii informatice", a spus Schwab-Chesaru.