Nota de plata a privatizarilor esuate

Implicatiile economice sunt insa mult mai mari, costurile totale fiind greu de cuantificat. Impactul asupra economiei este dat in primul rand de somaj, eventuale plati compensatorii, incetinirea ritmului de crestere economica si de cheltuielile legate de relansarea societatilor, dupa intoarcerea lor la stat, sau de dizolvarea lor.

Numai in ultimii trei ani s-au cheltuit peste 300 de miliarde de lei vechi pentru plata caselor de avocatura. Chiar daca o parte din procese a fost castigata, asta nu inseamna ca AVAS a recuperat mare lucru de la firmele de apartament catre care s-au facut unele privatizari. Decembrie 2007 ar trebui sa consemneze finalul activitatii de privatizare la AVAS, potrivit planurilor guvernantilor. In portofoliul institutiei au mai ramas doar 64 de companii cu capital majoritar de stat, plus ceva mai mult de 200 la care statul are pachete minoritare.

Numai ca, la fel ca in povestea mesterului Manole, ce se privatizeaza azi, maine vine inapoi la stat din cauza nerespectarii de catre cumparatori a contractului de privatizare. Doar in 2005, spre exemplu, AVAS si-a imbogatit portofoliul cu 38 de societati unde privatizarea a insemnat un esec. In total, insa, autoritatea are pe rol circa 2.300 de procese legate de postprivatizare, ceea ce inseamna ca sunt sanse ca multe alte societati sa reintre sub tutela AVAS.

Privind putin in urma, observam ca metoda privatizarii pe un dolar, incercata de fostul FPS pe vremea CDR, a costat Romania cel mai mult. Vanzarea doar pentru a scapa de fabricile de stat a nascut cel mai mare procentaj de nereusite. In medie, 15,71% din contractele de privatizare incheiate in acea perioada au fost reziliate ulterior. Totusi, anul de gratie la acest capitol este 1996, cand frica generata de posibila pierdere a alegerilor i-a facut pe guvernanti sa se grabeasca, incercand sa profite de faptul ca inca mai existau destule companii bune in portofoliu.

Privatizarile esuate, piatra de moara de la gatul AVAS

Ecourile privatizarii reusite a BCR sunt departe de a se fi stins, iar statul spera ca acelasi lucru se va intampla si la CEC, Antibiotice sau... Electroputere. Nimeni nu se "lauda" si cu cele 2.300 de procese in instanta rezultate in urma diferitelor contracte de privatizare, desi costurile acestora sunt destul de piperate pentru romani.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) nu pare sa mai aiba mult de privatizat din imensa mostenire pe care a capatat-o. Doar 436 de societati mai au ca actionar AVAS, iar dintre acestea, numai 64 au capital majoritar de stat.

Atatea sunt deocamdata, pentru ca la usa institutiei bat destule alte companii care fie nu au respectat contractele de privatizare, fie au fost privatizate fraudulos, fie, pur si simplu, au fost aduse in prag de faliment.

Din totalul contractelor de privatizare, 13,53% au fost reziliate pana in acest moment, iar lista nu se inchide aici. AVAS are pe rol circa 16.000 de procese, dintre care nu mai putin de 2.300 pentru diverse nerespectari ale clauzelor din contractele de privatizare. Cauzele care au dus la aceasta situatie? In primul rand, neseriozitatea cumparatorilor, conditiile economice adesea nefavorabile si, de multe ori, modul in care reprezentantii statului au conceput contractele de privatizare.

"Sunt foarte greu de urmarit, in procesul de postprivatizare, contractele care nu au clauze de penalitati sau reziliere. Chiar daca le au, ele sunt adesea vag formulate", explica Razvan Orasanu, presedintele AVAS. "De exemplu, in cazul ARO, termenele de realizare a investitiilor prevazute in contract sunt duble fata de media celor din alte contracte", spune Orasanu. Alta cauza care a stat la baza esecurilor tine de legislatia care pune accentul pe conditii numeroase pe care investitorii trebuie sa le indeplineasca dupa privatizare, si mai putin pe pretul obtinut din vanzare. In majoritatea cazurilor, cumparatorii sunt obligati sa pastreze domeniul de activitate al societatii si un anumit numar de angajati.

In plus, evolutia de ansamblu a economiei a fost si ea potrivnica unora dintre firmele privatizate, nemaiputand fi respectate numeroasele conditii prezente in contract.

Asa se face ca, in acest moment, trebuie recuperate sume de sute de mii sau chiar milioane de euro la unele dintre companiile pe care AVAS le are sub supraveghere postprivatizare. Solutia pe care multi dintre noii patroni o gasesc pentru a iesi din criza este revenirea firmelor la stat. Transformarea creantelor statului in actiuni face ca datoriile sa dispara. Este ca si cum asa-zisii investitori ar primi o garantie de la stat pentru cazul in care afacerea nu merge.

Ca sa nu mai vorbim ca multi dintre ei asteapta, daca nu au primit deja, si ajutoare de stat sub diverse forme. "S-a instituit un fel de practica, pe care eu vreau sa o opresc si careia ma opun cu cea mai mare vehementa", spune Orasanu. "AVAS nu este mama ranitilor. Daca exista un investitor, indiferent daca este asociatie salariala, persoana fizica sau firma, el trebuie sa-si duca pana la capat obligatiile asumate. Solutia nu este intoarcerea la AVAS, ci lichidarea pe cale judiciara sau diverse alte formule existente", continua el.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe