Autoritatea de concurență investighează mai multe cazuri de ințelegere la preț intre firmele de pe piață. Unele devieri de la libera concurență au fost dovedite și s-a lăsat cu amenzi, la altele se string incă probe. Orice astfel de ințelegere ne diminuează șansele de a cumpăra produse mai ieftine. Apariția in presă, la sfirșitul anului trecut, a unor șefi de patronate care anunțau mărirea prețurilor la preparatele din carne din cauza majorărilor tarifelor la energie și gaze a fost interpretată de Consiliul Concurenței drept o incercare de realizare a unor ințelegeri de preț. Președintele consiliului, Mihai Berinde, a declarat că anticiparea unui anumit nivel al majorării prețurilor și chiar comunicarea intenției de majorare din partea asociațiilor conduce in mod logic la concluzia recurgerii la o practică anticoncurențială concertată, cu efecte negative asupra consumatorilor. Deși nu a dat un exemplu concret, Consiliul Concurenței a fost bombardat de critici mai ales din partea asociațiilor patronale din industria alimentară. "Berinde nu știe nimic", "Consiliul, in loc să se ocupe de ajutoare de stat, se implică in domenii unde nu are competență", s-a putut auzi din partea unora dintre șefii de patronate. CarburanțiCea mai nouă investigație este legată de o eventuală ințelegere la prețurile de la pompă practicate de cei șapte mari operatori de pe piață - Petrom, OMV, MOL, Shell, Rompetrol, Agip și Lukoil. După ce toate companiile au scumpit la inceputul anului carburanții cu 500-800 de lei pe litru, fără vreun anunț prealabil, consiliul a cerut date lămuritoare tuturor, referitoare la motivele majorării de preț. Berinde a spus că atitudinea companiilor, de a scumpi in același timp și cu aceeași valoare, bate la ochi și de aceea a cerut datele respective. Benzinarii au exclus orice ințelegere, spunind că se ajunge la prețuri apropiate din cauza costurilor care sint aproximativ la fel. Investigația continuă. "Avem nevoie de dovezi puternice", a spus Berinde. Sectorul bancarIn 2002, consiliul a declanșat o investigație privind o eventuală ințelegere a marilor bănci de a percepe același comision la retragerile de numerar de la ATM-uri, in cazul altui bancomat decit cel al băncii care a emis cardul. Concomitent, o altă investigație a fost demarată la cei doi "fabricanți" de carduri Visa și Mastercard. Motivul a fost stabilirea comisioanelor pentru tranzacțiile realizate la punctele de vinzare unde se poate plăti cu cardul. Și aici, consiliul a sesizat o eventuală incălcare a Legii Concurenței și a decis comasarea celor două investigații. Visa și Mastercard au cerut exceptarea activității lor (bazată pe reguli proprii, la nivel internațional) de la prevederile articolului 5 al Legii Concurenței. Investigația este in curs. Imobiliare Un alt exemplu de acțiune a consiliului, de data aceasta cu efecte, s-a desfășurat in sectorul imobiliar. Pentru fixarea in comun a unui nivel minim al comisionului, 32 de agenții imobiliare din Brăila au fost sancționate cu amenzi de peste 500 de milioane de lei. Acestea au fost de acord ca in activitatea desfășurată să practice același nivel al comisionului - 2,5% plus TVA. Consiliul a considerat că ințelegerile intervenite intre agențiile imobiliare au avut ca efect denaturarea concurenței intre acestea, clienții fiind privați de posibilitatea de a beneficia de serviciile respective la comisioane mai mici. Tichete de masăTot cu amenzi s-a lăsat și investigația pe piața tichetelor de masă. Anul trecut, opt societăți emitente de tichete de masă au fost găsite vinovate pentru incălcarea Legii Concurenței, prin fixarea in comun a nivelului minim al comisionului solicitat angajatorilor. Accor Services S.A., Blueticket Romania S.R.L., Cheque Dejeuner Romania S.R.L., Cuget Liber Poligraf S.A., Hungastro S.A., International Financial Services S.A., Proserv S.R.L. și Sodexho Pass S.R.L. au fost sancționate de Consiliul Concurenței cu amenzi in valoare totală de peste 47 de miliarde de lei. CimentUna dintre cele mai cunoscute investigații ale consiliului se referă la o eventuală ințelegere la preț intre cei trei mari producători de pe piața cimentului, Carpatcement, Holcim și Lafarge. Investigația a fost declanșată in martie 2001 și nu a fost finalizată. Bănuielile Consiliului au fost intărite și de poziția Guvernului. Trei miniștri ai cabinetului Năstase, cei de la Economie, Finanțe și Transporturi, au prezentat o informare potrivit căreia cei trei producători vind consumatorilor autohtoni ciment cu 80 de dolari/tona și il exportă cu 24 de dolari/tona. Producătorii de ciment au respins acuzațiile. Ei spun că prețul practicat pe piața internă este cu 5-10% mai mic decit cel din statele central și est-europene. Iar prețul de 80 de dolari/tona, la care făceau aluzie cei trei miniștri, este de fapt cuprins intre 50 și 55 de dolari. Investigația nu s-a terminat. Cum ne influențează Consiliul buzunarulConsiliul Concurenței desfășoară activități in principal pe două paliere, iar ambele tipuri de acțiuni ne afectează pe toți. Primul se referă la oportunitatea și controlul ajutoarelor de stat de care beneficiază companiile de pe piață. Consiliul decide dacă ajutoarele de stat acordate sint legale, conforme cu normele Uniunii Europene in domeniu, și este cel care avizează (pozitiv sau negativ) orice cerere de ajutor de stat. Populația este influențată mai mult indirect, pentru că ajutorul presupune neincasarea sumelor de bani datorate bugetului de anumite firme, iar bugetul inseamnă toți contribuabilii. Pe al doilea palier, consiliul se ocupă de inlăturarea oricăror practici anticoncurențiale, adică a oricăror ințelegeri intre actorii de pe o piață. Cetățenii sint influențați de data aceasta direct pentru că, in cazul ințelegerii la preț, dispare șansa fiecăruia de a achiziționa un bun sau serviciu la un preț mai mic, preț care ar fi putut fi obținut dacă intre vinzători nu ar fi existat nici un fel de ințelegere. In cazul in care consiliul dovedește o ințelegere anticoncurențială, amendează fiecare firmă cu pină la 10% din cifra de afaceri.