Alcatel, unul dintre cele mai mari grupuri europene din domeniul tehnologiei comunicatiilor, si-a anuntat saptamana trecuta intentia de a fuziona cu adversarul american Lucent Technologies. Daca miscarea va reusi, primind aprobarea autoritatilor, atunci alianta celor doua companii ar duce la crearea celui mai important jucator de pe piata internationala din domeniu in functie de cifra de afaceri si la numarul doi mondial din infrastructura comunicatiilor, imediat dupa Cisco.

Ecuatia acestei aliante este insa mult mai complexa. Ea atinge deopotriva probleme legate de cercetarea spatiala, de sectorul militar si de siguranta nationala, adica exact acele sectoare in jurul carora se dezvolta si ideea de interes national.

Daca fuziunea Alcatel-Lucent ar reusi, atunci Alcatel va avea o participatie de 63% in noua structura. Grupul va fi condus, potrivit cotidianului francez Les Echos, de directorul general al Lucent, Patricia Russo. Seful Alcatel va avea functia de director al Consiliului de Administratie in noua entitate. De asemeni, fuziunea va obliga Lucent la concedieri al caror cost se va ridica la cateva miliarde de dolari, in conditiile in care grupul este deja ingropat in datorii ce depasesc 5 miliarde de dolari.

Punctul sensibil - domeniul satelitilor

Un punct sensibil, care ar putea duce chiar la o anulare a proiectului, se refera la activitatile de cercetare din domeniul telecomunicatiilor, ce au aplicabilitate in proiectele de aparare nationala.

Din acest punct de vedere, Statele Unite nu vor cu nici un pret sa treaca aceste activitati sub control francez, dupa cum nici francezii nu vor sa lase la vedere proiectele lor de aparare.

Potrivit Wall Street Journal, autoritatile de la Lucent par sa fi gasit insa o solutie: fragmentarea grupului astfel incat activitatile strategice, militare, sa nu mai cada sub incidenta fuziunii.

Solutia americanilor le-a oferit insa o idee foarte buna si celor de la Alcatel, care au lansat un proiect paralel de alianta cu Thales, grup electronic francez, specializat in proiectele de aparare, cu o istorie de peste 100 de ani si activitati in peste 30 de tari. Prin aceasta mutare Alcatel urmareste sa dezvolte exact ceea ce nu i-ar permite alianta cu Lucent: proiectele care privesc sectorul militar, din domeniul satelitilor de la Alcatel Alenia Space. In acest fel Franta ar putea avea un control total asupra cercetarii din domeniul telecomunicatiilor, mai ales ca statul francez detine 31,3% din actiunile Thales. Alcatel ar avea si el toate motivele unei aliante strategice cu Thales: acest fapt i-ar ridica participatia in cadrul grupului de la 9,5% la 25% sau chiar 30%.

Chirac are alte planuri

Desi majoritatea politicienilor francezi sustine o alianta intre Alcatel si Thales pe aceasta ramura "sensibila" a cercetarii, nu de aceeasi parere este si presedintele Jacques Chirac, care ar vrea sa dea curs unor planuri mai vechi ale EADS de a prelua controlul Thales.
Implicarea EADS in schema fuziunilor si achizitiilor a transformat planurile initiale ale Alcatel intr-un veritabil menage a trois. Grupul de aparare si aeronautica EADS ar vrea sa intre in aceasta afacere oferind propria activitate din domeniul satelitilor, Astrium, gigantului Thales. In schimb, EADS ar vrea sa primeasca 20% din capitalul Thales.

Citeste si:

Or acest proiect pare sa fie pe placul lui Chirac, care tine cu orice chip sa ii menajeze pe actionarii germani ai EADS si sa implineasca dorintele conducerii germane a EADS.

Potrivit unor surse apropiate situatiei, citate de AFP, Elysee-ul va face tot posibilul pentru a impiedica un acord intre Alcatel si Thales. Directorii acestor doua grupuri ar dori insa sa realizeze apropierea. "Este o problema usor de rezolvat. Trenul Alcatel-Thales a pornit de aproape un an. E pe punctul de a intra in gara. Trenul EADS a pornit acum trei saptamani. Iar acum trebuie sa vedem: ori il lasam pe primul sa intre in gara, cum se cuvine, sau vom face astfel incat sa intre amandoua in gara in acelasi timp. Totul depinde de seful garii, care se afla la Elysee", a explicat un apropiat al dosarului. La sfarsitul saptamanii trecute Jacques Chirac si-a exprimat transant dezacordul fata de o apropiere intre Alcatel si Thales. Cu toate acestea, conducerea celor doua grupuri spera in obtinerea in scurt timp a acordului de fuziune, principalul motiv prezentat fiind compatibilitatea sistemelor.

O fuziune in proportie de 15%-20% intre EADS si Thales ar fi una destul de problematica, au afirmat membrii din conducerea Thales, si asta deoarece, pe langa activitatea comuna din sectorul satelitilor, cele doua grupuri ar urma sa concureze pe mai departe in domeniul apararii.

Banii au iesit din joc

Nici o informatie despre sumele puse in joc nu a iesit la iveala din aceasta incurcata afacere. Si asta fiindca miza aliantelor Alcatel-Lucent-Thales-EADS a depasit din start problema banilor.

Ceea ce conteaza este crearea unui consortiu militar si de aparare, probabil numarul unu european, care sa dea un cu totul alt aspect echilibrului de forte militare la nivel global.

Thales, un colos al industriei de aparare

Grupul francez de electronica Thales (fostul Thomson), caruia francezul Alcatel si europeanul EADS vor sa-i puna la dispozitie satelitii, este unul dintre greii industriei de aparare europeana. Domeniul sau de activitate este legat de echiparea avioanelor de lupta, a navelor de razboi si a sistemelor de securitate informatica.

Thales numara la ora actuala peste 55 de mii de salariati. Cifra de afaceri se situeaza in jurul a 10,26 miliarde de euro, iar beneficiul net la aproximativ 300 de milioane de euro. Thales este detinut in proportie de 31,3% de statul francez, 9,5% de Alcatel, 5,7% de societatea industriala Marcel Dassault, 4,6% de salariati, restul fiind listat la Bursa.

Printre cele mai importante proiecte ale grupului Thales se numara colaborarea cu britanicii de la BAE Systems pentru realizarea a doua portavioane ce vor intra in dotarea Royal Navy. In Franta Thales a reusit sa achizitioneze 25% din capitalul DCN (santierele navale militare) si sa creeze astfel nucleul a ceea ce ar putea reprezenta un "Airbus naval".