Bucurestenii se pot considera norocosi. Chiar daca nu are mai mult de doua milioane si jumatate de locuitori, Bucurestiul le pune la dispozitie acestora peste 9.500 de taxiuri autorizate de primarie. Astfel, la capitolul taxiuri stam cu mult mai bine decit unele orase cu mai multa greutate, cum ar fi New York si Paris, care, cu o populatie de 18 milioane, respectiv 9,6 milioane, dispun de o flota de 12.000, respectiv 15.000 de taxiuri.

Dupa un mic calcul, ajungem la concluzia ca in Bucuresti exista un taxi la fiecare 210 locuitori, in timp ce la Paris un taxi ajunge la 800 de locuitori. Dintre aceste 9.500 de taxiuri care opereaza in Bucuresti, foarte multe sint independente, chiar daca lucreaza sub umbrela unui operator, pentru ca sint obligati de lege si pentru serviciile conexe. Astfel se ajunge la situatii in care o firma ofera numai servicii de dispecerat fara sa aiba nici o masina in parcul propriu. Majoritatea insa lucreaza in sistem mixt, o parte din flota fiind formata din colaboratori si restul din masini proprii.

„Sintem sugrumati"

Prezenta atitor taxiuri pe strazile Capitalei nu face decit sa trezeasca nemultumirea operatorilor, care sint nevoiti sa vada cum profiturile lor se transforma in pierderi. „Sintem sugrumati", declara Decebal Dan Ionescu, patronul firmei Decebal Serv SRL, unul dintre operatorii mici de pe piata. Cu un parc auto de 20 de taxiuri proprii si 80 de taximetristi colaboratori, firma lui Dan Ionescu a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de patru miliarde lei vechi si cu pierderi de 760 de milioane.

„Afacerea merge prost pentru ca sint prea multe taxiuri si oamenii nu au bani", a adaugat Ionescu. Grand Taxi raspunde la apelurile clientilor cu o flota de 126 de masini proprii si 16 colaboratori. Dintre acestea, grosul e format de Cielo, cu 95 de masini, urmat de luxoasele limuzine Mercedes clasa C si E in numar de 30, patru Opel Astra si doua Skoda Octavia. Clientii limuzinelor sint de obicei multinationalele si hotelurile, cetatenii romani mai putin. Firma insa a avut si vremuri mai bune.

In 2004 a obtinut profit de 30.000 de euro la o cifra de afaceri de un milion de euro. Intre timp, in 2005, la aceeasi cifra de afaceri a avut pierderi de 50.000 de euro. Numarul mare de autorizatii si lipsa banilor sint si motivele invocate de Bogdan Tinca, director la Grand Taxi. Nu toti operatorii se zbat in pierderi. Meridian Taxi, unul dintre cei mai importanti jucatori din Bucuresti, a terminat 2005 cu profituri de 465 de milioane de lei vechi la o cifra de afaceri de 68 de miliarde. Cu un numar total de 950 de masini, dintre care 30% proprii, Meridian are in parc aproximativ 70% Dacii (cele mai intilnite marci sint Logan si Solenza), 15% marca Daewoo, 15% sint alte marci (Renault, Mercedes, Audi, Opel ). „Clientii solicita din strada in special marci romanesti, au impresia gresita ca marcile straine sint neaparat si mai scumpe", spune Lucian Marin, director executiv la Meridian Taxi.

Tarif mediu de 12.000 de lei pe kilometru

Citeste si:

In Bucuresti, tariful mediu la care au aderat majoritatea operatorilor este de 12.000 de lei vechi. Cu toate acestea, mai sint citeva societati care merg impotriva valului si folosesc preturi mai mici sau mai mari decit restul. Una dintre firmele mari care mizeaza pe cresterea tarifului este Cobalcescu, unde tariful este de 14.000 pe km. Conform lui Doru Anghel, presedinte executiv al Asociatiei Camera Nationala a Taximetristilor din Romania, decizia celor de la Cobalcescu are in vedere faptul ca pot lua mai multe comenzi. Soferii se pot deplasa mai mult pina la o comanda, stiind ca distanta va fi mai scumpa. „Un tarif mai mic de 14.000 de lei pe kilometru nu este foarte rentabil pentru firma pentru ca nu pot obtine mai mult de 10% profit. Dar depinde si de alte cheltuieli, cum ar fi intretinerea parcului auto", ne-a adaugat Doru Anghel.

Curse „speciale"

Pe linga taximetristii „obisnuiti" exista si altii care practica preturi mult peste medie. Acestia mizeaza de obicei pe tepele ocazionale, dar si pe clientii care se grabesc sau care doresc un plus de calitate. Astfel, daca un taximetrist clasic aduna in medie 150 de km si 20 de curse pe zi, unul cu tarif „special" nu numara mai mult de 20 km si 3 curse. Insa, conform lui Anghel, amindoi ajung sa stringa la sfirsitul zilei putin peste un milion. •

Primaria viseaza la 7.500 de autorizatii

Taximetristii acuza autoritatiile locale ca ar acorda prea multe autorizatii. Astfel se ajunge la situatia ca in Craiova sa existe 2.126 de taxiuri in conditiile in care Los Angelesul are doar 2.300 de autorizatii. Conform domnului Doru Anghel, presedinte executiv al Asociatiei Camera Nationala aTaximetristilor din Romania, numarul mare de autorizatii se rasfringe asupra calitatii serviciului, clientul avind in final de suferit. Pe linga aceasta se incurajeaza specula, multi taximetristi afisind un tarif si folosind altul sau se inteleg de la bun inceput cu clientul, lucru care in final dauneaza si statului, care incaseaza mai putine impozite.

Cu toate acestea, pe listele de asteptare ale primariei pentru obtinerea de autorizatii sint inscrise 320 de cereri la categoria independenti si 880 de cereri la categoria societati comerciale. Primaria are alte planuri insa. „Din punctul nostru de vede-re, apreciem ca numarul optim de taxiuri de care orasul ar avea nevoie ar fi de circa 7.500, prin aceasta asigurindu-se o buna utilizare a parcului, o echilibrare a relatiei cerere-oferta", ne-a declarat Gheorghe Udriste, director Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. Pe linga impozitele clasice, taximetristii mai trebuie sa plateasca taxe pentru autorizatii si licente. Astfel, intr-un an, pentru fiecare masina, un operator ajunge sa plateasca doua milioane si jumatate. Pentru certificatul de agreere auto obtinut de la Registrul Auto Roman ajunge sa plateasca aproximativ 50 lei noi, la Autoritatea Rutiera Romana, licenta de executie ajunge sa coste 120 lei, iar la autorizatia de taxi de la primarie mai costa 86 de lei noi.