Romania - ultimul loc in ceea ce priveste ponderea de creditare neguvernamentala a IMM-urilor

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania sustine cresterea cotei unice de impozitare de la 16% la 19%. Ei au argumentat acest lucru prin faptul ca majorarea Taxei pe Valoarea Adaugata ar avea efecte negative atat asupra firmelor cat si asupra consumatorului final. "Cresterea cotei unice ar duce la un spor al colectarilor la bugetul de stat. In schimb, o majorare a TVA va duce, pe de o parte, la o crestere a preturilor, si pe de alta parte la o scadere a profitului companiilor si a bazei de impozitare si implicit a incasarilor la buget", a explicat secretarul general al AOAR, Cristian Parvan.

El a precizat ca autoritatile ar trebui sa fie mai transparente si "sa spuna clar de cati bani mai este nevoie la buget". "Astfel am putea sa vedem si noi in perspectiva afacerile si sa ne stabilim un plan de afaceri in functie de aceste nevoi. Autoritatile trebuie sa gandeasca strategii fiscale pentru ca incasarile la buget nu se fac doar prin cresterea impozitelor", a adaugat Parvan. La ultima vizita in Romania expertii Fondului Monetar International au recomandat autoritatilor fiscale din Romania majorarea TVA sau a cotei unice de impozitare ca optiuni de crestere a veniturilor bugetare.

Ne-a "luat" si Bulgaria

Romania se situeaza pe ultimul loc in ceea ce priveste ponderea de creditare neguvernamentala a IMM-urilor. Cel putin la aceasta concluzie au ajuns reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, care sustin ca firmele vor inregistra o "reala cadere" la data integrarii, asta in special din pricina lipsei de creditare a acestui sector economic.

Creditarea firmelor de catre banci este inca la un nivel redus in Romania, comparativ cu alte state din regiune, ceea ce afecteaza competitivitatea companiilor, a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Parvan. Potrivit datelor AOAR, creditul neguvernamental autohton reprezinta circa 17% din Produsul Intern Brut, in timp ce in Bulgaria, procentul este de 36%, in Ungaria 45%, in Polonia 27%, iar in Cehia de 33%.

"Bancile nu sunt chiar atat de deschise pe cat declara"

Totodata, in mare parte, pentru aceasta situatie este de vina politica bancilor vizavi de creditarea IMM-urilor. "Sistemul bancar trebuie sa paraseasca pozitia de oligopol si sa gaseasca solutii pentru a oferi credite firmelor romanesti. Fara creditare nu se poate face dezvoltare si nu creste competitivitatea ", a explicat Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Acesta a apreciat ca unul dintre motivele pentru care bancile refuza adesea creditarea firmelor si mai ales a celor mici este lipsa garantarii.

Presedintele FNGCIMM a precizat ca trebuie luate anumite masuri atat din partea Guvernului, a Bancii Nationale si a bancilor comerciale. "Am realizat un sondaj in randul firmelor si am constatat ca circa 73-74% dintre companii realizeaza investitii de dezvoltare din surse proprii ale actionarilor si din profit. Acest lucru inseamna ca bancile nu sunt chiar atat de deschise pe cat declara", a declarat Saramet.

IMM-urile se finanteaza singure

Astfel, analizand natura surselor de finantare a investitiilor, reiese ca 87,5% din investitiile mari si 77,4% din cele mici sunt finantate din fondurile proprii ale firmelor, imprumuturile bancare fiind folosite doar in procent de 32,9% respectiv 56,9%.

De asemenea, se constata faptul ca pentru investitiile importante, combinatia intre fondurile proprii si creditele bancare creste ca importanta reprezentand 38,9%. In acelasi timp, s-a identificat o capacitate redusa a IMM-urilor de a combina mai mult de doua surse de finantare, respectiv 4,9% dintre firme.

Sectorul ce utilizeaza cel mai diversificat portofoliu de surse de finantare este reprezentat de hoteluri si restaurante, adica aproape 50 la suta. Mai mult, oficialul FNGCIMM a mentionat ca din statistica bancilor cu care fondul lucreaza reiese ca 48% din creditele garantate au fost utilizate pentru investitii, iar 52% pentru activitati curente. Din creditele pentru activitati curente, 48% din finantari au ca scop mentinerea firmelor la un nivel minim de activitate.

Parteneriate cu fonduri si banci

"Vom incerca din acest an sa sustinem doar activitati care genereaza valoare adaugata. De la inceputul anului valoarea garantiilor acordate de fond a ajuns la circa 17 milioane de euro, adica jumatate din volumul de anul trecut", a adaugat Saramet. El a precizat ca anul trecut, fondul a acordat garantii in valoare de 38 de milioane de euro, ceea ce inseamna credite de peste 80 de milioane de euro. "Anul trecut am inregistrat o crestere a valorii garantiilor acordate de cinci ori fata de anul precedent, iar avand in vedere evolutiile din primele luni ale anului estimam ca si in acest an vom acorda un volum de doua ori mai mare decat in 2005", a mai precizat Saramet.

Acesta a spus ca fondul va face o serie de parteneriate cu alte fonduri si cu banci in vederea sprijinirii firmelor mici si mijlocii. "Vom face un fel de sindicalizare impreuna cu Fondul de mediu. Pentru firmele care vor sa obtina finantari pentru investitii de mediu vom finanta partea de contributie proprie, in conditiile economiei de piata. Fondul de mediu da grantul, iar noi acordam un credit pentru cofinantare", a explicat Saramet.

Un alt parteneriat vizat de FNGCIMM este cu sase banci, prin care sa se faciliteze acordarea de credite pe termen lung. "Suntem in discutii cu sase banci mici si mari si vom incerca sa acordam, in conditiile impuse de banca, credite pe termen lung. Noi vom finanta o parte a creditului, banca cealalta parte, si vom garanta intreg creditul. Astfel, se va diminua riscul asumat de banca", a mai aratat presedintele FNGCIMM.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.