Statul joaca ultima carte a privatizarii

Dupa mai bine de un deceniu de la lansare, privatizarea din Romania se apropie de final. Calin Popescu Tariceanu are orgoliul de a intra in istorie ca fiind premierul care a spus adio ultimelor companii detinute de stat. In biroul sau de la etajul opt al cladirii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, seful institutiei, numara zilele pana cand privatizarea va iesi din vocabularul subordonatilor sai. "La 30 iunie, notiunea de privatizare va disparea, pentru ca atunci nu vom mai avea in portofoliu nici o societate de vandut", spune, cu destula siguranta, presedintele AVAS. Acum, controversata institutie se pregateste sa paraseasca o scena unde prestatia sa nu prea a fost aplaudata. Insa chiar daca va ramane fara obiectul de activitate pentru care a fost infiintat in 1992, cand se numea FPS, AVAS va supravietui, sub o alta forma.

"Ne vom ocupa doar de recuperarea creantelor neperformante, de monitorizarea clauzelor post-privatizare si de derularea celor circa 9.000 de litigii la care suntem parte", explica Mircea Ursache. Mingea privatizarii ramane insa in terenul a trei dintre cele mai importante ministere, in subordinea carora se afla ultimele mari companii vizate pentru transferul in proprietate privata. Ministerul Economiei si Comertului are una dintre cele mai grele agende de privatizare: Romgaz, patru filiale de distributie a energiei electrice, societatile din industria de aparare si zeci de unitati hidro de mici dimensiuni. Noul ministru al comunicatiilor, Zsolt Nagy, are si el in plan privatizarea totala a RomTelecom, ca si a Societatii Nationale de Radiocomunicatii, a POSTelecom si a Postei Romane.

Nici Ministerul Transporturilor nu se lasa mai prejos si anunta ca pe lista prioritatilor se afla CFR Marfa si viitorul operator de transport feroviar de lung parcurs, rezultat din reorganizarea CFR Calatori. Noii ministri se declara in unanimitate favorabili cotarii, cat mai rapid, la bursa a catorva dintre companiile vizate, iar pentru sapte dintre acestea exista deja un grafic de listare esalonata a unor pachete cuprinse intre 5% si 15%. "Dorim sa acceleram privatizarea la maximum posibil, impulsionand chiar implicarea bursei in acest mecanism", spune ministrul economiei, Codrut Seres, care, la cei 36 de ani ai sai, recunoaste ca este unul dintre jucatorii de pe piata de capital. La randul sau, Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, afirma ca intentia sa este de a lansa la bursa, inca din acest an, cateva dintre societatile programate pentru vanzare.

"Vom testa reactia pietei cu pachete mai mici, dupa care am putea decide majorarea cotelor de actiuni liber tranzactionabile", spune Dobre, care se declara impresionat de saltul spectaculos inregistrat de BVB de la inceputul acestui an. Iata de ce 2005 se profileaza ca un an de varf al noilor listari pe piata de capital. "Mizez pe cel putin zece intrari noi la cota bursei in acest an, atat societati cu capital majoritar de stat, cat si companii private", spune Dragos Neacsu, presedintele Raiffeisen Capital&Investment. Privatizarea CEC si a BCR reprezinta, de asemenea, capete de afis ale programului noului guvern. Viitorul proprietar al CEC, de care sunt interesate, printre altii, Bank Austria Creditanstalt, Erste Bank si Banca Intesa, ar putea fi cunoscut in toamna acestui an. In cazul BCR, la care BERD si IFC detin fiecare cate un pachet de 12,5% plus o actiune, se are in vedere vanzarea catre un investitor strategic a pachetului de actiuni de 36,88% ramas la stat, eventual si a celui detinut de cele doua institutii financiare, pana la sfarsitul anului 2007.

"Miza tuturor acestor privatizari este eficientizarea activitatii. Companiile au nevoie de investitii, de rentabilizare, iar rolul statului trebuie sa se limiteze la crearea unui mediu economic capabil sa le asigure conditiile de crestere", considera Gabriela Baicu, director al Departamentului de consultanta financiara la Deloitte Romania. Si Dan Borbely, partener la firma de avocatura Musat&Asociatii, apreciaza ca vanzarea acestor societati nu mai poate fi amanata, in conditiile in care ani de-a randul au reprezentat punctul nevralgic al relatiilor autoritatilor de la Bucuresti cu institutiile financiare internationale. "Am incredere ca aceste tranzactii vor atrage sume mari, mai ales ca ultimele ratinguri primite de Romania sunt de natura sa incurajeze investitorii straini. In plus, mesajele date de noul guvern privind lupta impotriva coruptiei si cresterea transparentei pot aduce investitori de calibru", afirma Borbely.

CE A VANDUT AVAS

• In perioada decembrie 1992 - aprilie 2004, au fost incheiate 10.702 contracte de vanzare-cumparare de actiuni. Veniturile incasate se ridica la 36.662 miliarde lei.
• Pe piata de capital, in perioada iunie 1997 - aprilie 2004, au fost oferite la vanzare pachete de actiuni la 379 de societati comerciale, cu o valoare totala a capitalului social de circa 1.506 miliarde lei. Suma totala incasata din vanzarea actiunilor depaseste 1.192 miliarde lei.
• Anul trecut, AVAS a privatizat 62 de societati mijlocii si mari, la care statul detinea pachetul majoritar de actiuni. Totalul tranzactiilor realizate a fost de 6.442 miliarde lei. De asemenea, au fost vandute 85 de societati mici (dintre care 47 pe piata de capital), la care statul detinea pachete minoritare, valoarea totala a capitalului social privatizat fiind de 3.298 miliarde lei
• In portofoliul privatizabil al AVAS se mai afla 129 de societati cu capital majoritar de stat si 410 cu capital minoritar
• In perioada urmatoare vor fi vandute 23 de societati importante (intre care Electroputere si Tractorul), cu o valoare totala a capitalul social de 731,34 miliarde lei

transport feroviar
Ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, considera ca inainte de privatizare, CFR Marfa si CFR Calatori trebuie sa fie consolidate. Procesul vizeaza restructurarea activitatilor, modernizarea parcului de locomotive si vagoane si asanarea financiara a societatilor. Cresterea calitatii serviciilor va spori sansele ca respectivele companii sa devina atractive pentru potentialii investitori, dar si pentru a rezista competitiei care va aparea dupa liberalizarea pietei de profil in 2007.

CFR Marfa

Demersurile pentru privatizarea societatii sunt prevazute sa inceapa in cursul anului viitor. Pana atunci, compania va fi reorganizata, prin infiintarea unui operator national de lung parcurs si a unor filiale locale, profilate pe transportul de marfa pe distante scurte. De asemenea, dotarea cu locomotive si vagoane va fi regandita. In prezent, CFR Marfa detine un parc format din 927 de locomotive, aproximativ 60.000 de vagoane si doua feriboturi. Infiintata la 1 octombrie 1998, dupa reorganizarea SNCFR, compania nu are un competitor redutabil in sistemul feroviar. Operatorii privati detin 10-15% din piata de transport feroviar de marfa. Desi nu primeste subventii de la stat, activitatea CFR Marfa este profitabila. Pentru 2004, societatea a prognozat un profit de 151 miliarde de lei, in usoara scadere fata de cel din 2003, dar dublu comparativ cu nivelul inregistrat in 2002.

CFR CALATORI

Si in cazul acestei companii se are in vedere, ca masura premergatoare privatizarii, reorganizarea activitatii prin formarea unui operator de transport feroviar de lung parcurs, care sa acopere atat rutele interne, cat si pe cele externe. Aceasta noua societate va ramane la stat pana in anul 2008, cand se estimeaza ca va deveni performanta si va fi in masura sa incheie un parteneriat cu un operator feroviar puternic din Europa. Rutele interne de scurt parcurs vor fi trecute in administrarea unor filiale locale ale CFR Calatori, iar in paralel se va merge pe inchirierea liniilor secundare catre operatori feroviari privati. Noul ministru al Transporturilor nu este de acord ca noile automotoare "Sageata Albastra" sa mai circule pe distante lungi, in conditiile in care acestea sunt proiectate sa efectueze curse de scurt-parcurs si spune ca are de gand sa cumpere trenuri speciale.

ENERGIE

Privatizarea ultimelor patru filiale Electrica, a Romgaz, a complexurilor energetice din Oltenia si a circa 140 de microhidrocentrale, la care se adauga societatile din industria de aparare, sunt principalele puncte inscrise in agenda ministrului Codrut Seres. El isi propune ca in urmatorii patru ani sa incheie, in linii mari, vanzarea societatilor importante. ROMGAZ
Un pachet de 5% din actiunile Romgaz, principalul producator si furnizor roman de gaze naturale, va fi listat la bursa in ultimul trimestru al anului viitor, fiind deja angajat un consultant pe probleme legale.

Urmatorul pas este selectarea unei societati de servicii de investitii financiare sau a unei banci de investitii care sa administreze oferta publica. Nu este exclusa majorarea la peste 10% a pachetului de actiuni vizat pentru listare. Pe de alta parte, noul ministru al economiei spune ca privatizarea acestei societati trebuie precedata de o analiza atenta, realizata inclusiv de catre un consultant de specialitate. Cu un capital social de 116 milioane dolari, Romgaz detine 3.600 sonde productive, opereaza sase depozite de inmagazinare subterana si peste 1.900 km de conducte de aductie. In acest an, compania a derulat investitii de circa 120 milioane euro, iar pentru anul viitor are planificata o suma aproape dubla.

ELECTRICA

Vanzarea ultimelor filiale de distributie si transport al energiei electrice reprezinta unul dintre marile pariuri ale noii conduceri a Ministerului Economiei, care ar vrea sa demonstreze ca poate si ea sa negocieze contracte de anvergura. "Avem in vedere accelerarea procesului de privatizare a restului de patru societati Electrica si dorinta ca acesta sa se incheie in urmatoarele 18-20 de luni", spune ministrul Codrut Seres. Prima pe lista este Electrica Muntenia Sud, a carei vanzare va fi lansata in primavara acestui an, urmand ca intreaga operatiune sa se incheie pana la inceputul anului viitor. Intre aspirantii la preluarea societatii se afla companiile CEZ - Cehia, E.ON - Germania si Enel - Italia. Alte doua filiale - Electrica Transilvania Nord si Electrica Muntenia Nord - vor fi listate la BVB in trimestrul patru al acestui an, cu cate 10% din capital.

HIDROELECTRICA

Privatizarea complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova va fi accelerata, iar in paralel va fi continuat programul de privatizare a circa 140 de microhidrocentrale. Consultantii pentru definitivarea strategiei de privatizare a celor trei complexuri sunt deja angajati, iar pentru doua dintre acestea exista scrisori de intentie. Consultantul statului pentru privatizarea complexului energetic Turceni este compania Deloitte, in timp ce pentru complexul Craiova, au depus oferte cinci consortii formate din banci de investitii, si companii de specialitate. Pe lista celor interesati au figurat compania americana Bechtel, IFC si BERD. Hidroelectrica detine 227 de microhidrocentrale, din care fac parte si cele 140 de unitati prevazute pentru vanzare pana in anul 2007. In toamna anului trecut, compania italiana ESPE a cumparat cinci microhidrocentrale de pe raul Firiza, din judetul Maramures.

POSTA/TELECOMUNICATII

Ambitia ministrului Zsolt Nagy de a finaliza pana in 2006 privatizarea totala a RomTelecom, POSTelecom, ca si a SN Radiocomunicatii s-ar putea dovedi mult mai greu de realizat decat isi inchipuie acesta la inceput de mandat. Analistul Nicolae Oaca crede ca o oferta prea mare de operatori, daca se iau in considerare si operatorii CosmoRom, Teletrans si Telecomunicatii CFR, intr-un interval de timp atat de scurt, ar putea duce la valori mici ale tranzactiilor sau ar face dificila vanzarea unor operatori. In plus, este posibil ca privatizarea unor companii cu capitalizare bursiera mare - RomTelecom, de exemplu - sa nu se incheie in 2006. Pe de alta parte, adauga el, obiectivul care ar trebui urmarit prin privatizare ar trebui sa fie dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de telecomunicatii si cresterea competitiei.

SN RADIOCOMUNICATII

"Fosta conducere a MCTI a facut tot ce a putut pentru a amana privatizarea, adica a bloca dezvoltarea companiei. Mai mult, a intrerupt procesul de privatizare inceput in anul 2000 desi se ajunsese intr-un stadiu avansat si s-au facut plati catre consultant", afirma analistul Nicolae Oaca. El considera ca societatea are nevoie de un partener strategic, cu putere de control, care sa o restructureze si sa o faca competitiva. SNR a fost infiintata in 1991 si este principalul furnizor de servicii de radiocomunicatii din Romania, asigurand suport de transmisii pentru telefonia publica, pentru retelele de telefonie mobila, pentru serviciile de televiziune prin cablu si pentru transmisiile de date si Internet. Compania a intrat in ianuarie 2004 si pe piata telefoniei fixe.

POSTA ROMANA

Si in cazul acestui operator, pe care ministrul in varsta de 33 de ani al Comunicatiilor il vede privatizat in urmatorii patru ani, solutia este atragerea unui partener strategic, ceea ce i-ar permite sa treaca printr-o restructurare rapida si sa-si creasca eficienta. Serviciile oferite si piata careia i se adreseaza fac din Posta Romana o companie atractiva, spune analistul Nicolae Oaca. Compania detine 80% din actiunile operatorului POSTelecom, vizat, de asemenea, pentru vanzare. "Pana acum, POSTelecom si-a facut simtita prezenta pe piata prin amanarea de patru ori a lansarii comerciale. Viitorul sau este legat tot de un investitor strategic. Daca operatorul China Unicom, singur sau impreuna cu ZTE, va fi convins sa preia controlul companiei, atunci ne putem gandi la viitorul sau. In caz contrar, este greu de presupus ca se va gasi un alt operator care sa o preia", considera analistul.

FINANCIAR/BANCAR

BCR si CEC vor fi, cu siguranta, tranzactiile cu cel mai mare rasunet dintre cele programate sa fie realizate pe parcursul mandatului cabinetului Tariceanu. Pentru preluarea CEC se prefigureaza deja o competitie foarte stransa, in conditiile in care pentru aceasta banca si-au aratat interesul patru grupuri bancare renumite. De asemenea, pachetul majoritar de actiuni al BCR, cea mai are banca din Romania, va fi vandut unui investitor strategic pana in 2007. Si aici exista semnale privind interesul unor importanti jucatori bancari de pe piata europeana.
CEC
Consultantul pentru privatizarea CEC, banca de investitii JP Morgan, isi va incepe activitatea in aceasta luna, urmand ca in prima jumatate a acestui an sa finalizeze un raport in functie de care Executivul va stabili strategia de privatizare.

Aceasta se va referi la formula de vanzare, marimea capitalului social care va fi destinat vanzarii si la obiectul de activitate al CEC dupa acest proces. In a doua jumatate a anului, statul va inainta cereri de oferta catre mai multe banci si instistutii financiare interesate sa participe la acest proces. Actualul presedinte al CEC, Enache Jiru, crede ca este posibil ca viitorul proprietar sa fi cunoscut in toamna acestui an. Printre bancile interesate de CEC se numara Bank Austria Creditanstalt, Raiffesein Zentralbank, Erste Bank, Unicredito si Banca Intesa. CEC este cea mai mare banca de retail din Romania, cu peste 1.420 de unitati teritoriale.
BCR

In luna iunie a anului trecut, BERD si IFC au cumparat fiecare 12,5% plus o actiune din titlurile bancii, valoarea totala a tranzactiei fiind de 222 milioane dolari. Participatia statului†a fost redusa la 36,88%, angajatii detin 8%, iar restul de 30,12% revine unor companii private de investitii din Romania. Urmeaza ca statul sa vanda pana in 2007 unui investitor strategic pachetul majoritar, constituit din cota partiala sau totala aflata in proprietatea sa, la care se adauga cotele totale sau partiale dobandite de BERD si IFC. Semnalul dat prin atragerea celor doua institutii financiare in actionariatul BCR a fost bine primit in mediul international. La finele anului trecut, Fitch Ratings a revizuit in sens pozitiv calificativele acordate bancii, remarcand imbunatatirea guvernantei corporatiste a BCR, precum si a cadrului de management al riscului, implementat la recomandarea actionarilor minoritari BERD si IFC.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe