Mai putini bani pentru scoli, reparatii in spitale, dar si pentru subventia la energie termica si proiectele de infrastructura. Aceasta este perspectiva sumbra de care primarii se tem pana la rectificarea bugetara. Spitalul Judetean din Slobozia trebuia sa suporte anul acesta mai multe lucrari de reparatii. Proiectele autoritatilor locale sunt acum sub semnul intrebarii, la fel ca si cele vizand drumurile judetene si institutiile de asistenta sociala si culturala. Vinovata pare a fi tocmai masura care a adus atata bucurie oamenilor de afaceri si salariatilor cu venituri mari: cota unica de 16%.

Pentru bugetele localitatilor efectul imediat nu se anunta deloc benefic. Din impozitul pe venitul global (IVG) total colectat in tara, 63% ramane in regiunile in care acesta a fost platit. Alte 23 de procente sunt redistribuite de la bugetul de stat, sub forma sumelor de echilibrare, in judetele in care se colecteaza mai putin. Anul acesta, Guvernul anticipeaza o reducere a incasarilor la impozitul pe venit de 24.000 miliarde de lei, mai mult de jumatate din pierdere putand sa fie resimtita de bugetele locale. "Fata de cele 90 de miliarde programate a ramane dupa colectare in Slobozia, nu mai mizam acum decat pe 50 miliarde de lei", spune Silvian Ciuperca, presedintele Consiliului Judetean Ialomita si al Asociatiei Oraselor din Romania. Golul de venituri de circa 40% ar putea afecta si plata facturilor la energie.

"Luna aceasta nu vom suferi, pentru ca vin bani si din impozitul pe al treisprezecelea salariu. Din martie-aprilie avem insa cheltuieli la investitiile angajate", spune Ciuperca. El spera ca sumele de echilibrare primite de la bugetul de stat vor fi majorate pentru a compensa pierderea si ca Ministerul Finantelor va accepta sa transfere catre bugetele locale o parte a incasarilor din accize si taxe vamale si va majora transferurile din TVA. Pana la rectificarea bugetara spera sa supravietuiasca si orasul Targu-Jiu, unde bugetul local va primi cu circa patru miliarde de lei mai putin in fiecare luna, pierzand o treime din incasarile de pana acum. Scapate de griji nu sunt nici orasele mai bogate. "In Oradea, salariile sunt mai mari, deci si reducerea de venituri din scaderea fiscalitatii va fi accentuata", spune Petru Filip, primarul orasului. El estimeaza un gol de venituri de aproape 100 de miliarde de lei daca nu se imbunatateste colectarea. Adica un sfert din sumele planificate la impozitul pe venit si peste 8% din totalul veniturilor proprii.

Cum fata de 2004 au scazut cu 90 miliarde de lei si realocarile de la bugetul de stat pentru plata salariilor din invatamant, subventia la energie termica, reparatiile la spitale si protectia sociala, primarul anticipeaza probleme in aceste zone sensibile. Pentru programele de investitii, bazate doar pe veniturile proprii, primaria Oradea a gasit solutia intr-un imprumut bancar de 1.200 de miliarde de lei, pe 15 ani, obtinut la sfarsitul saptamanii trecute. Solutia nu este insa la indemana oraselor sarace, chiar si Oradea trebuind sa solicite o perioada de gratie pana in 2008 pentru ca ratele sa nu se suprapuna in urmatorii doi ani cu cele la imprumuturile mai vechi.

Citeste si:

"Anticipez probleme si pentru cei care vor sa emita obligatiuni municipale", adauga Filip. Solutia sa pentru rezolvarea problemei in orasele bogate nu este alocarea unei sume mai mari de la bugetul central, ci permisinea de a majora la nivel local o taxa cum este TVA, de la 19% la 19,5% spre exemplu, renuntandu-se la uniformizarea fiscalitatii care franeaza dezvoltarea. Afectat in mod special va fi bugetul Capitalei. Pentru 2005 erau programate venituri din cota retinuta si din sumele de echilibrare de peste 13.400 de miliarde de lei. Reducerea fiscalitatii in orasul cu cele mai mari salarii din tara ar putea diminua veniturile cu peste 5.000 de miliarde de lei si nu pica tocmai bine, pana la imbunatatirea colectarii, pentru cheltuielile sociale, in invatamant si spitale, dar nici pentru programele prioritare de reabilitare a strazilor a transportului in comun sau a sistemului de termoficare, in conditiile in care primaria are de rambursat mai multe credite, vrea sa contracteze altele noi si numai pentru cheltuielile de capital ar trebui asigurate anul acesta peste 5.400 de miliarde de lei.

Drumul banilor intre bugete

• Impozitul pe venitul global. Din totalul colectat, doar 3% ramane la bugetul de stat. Cea mai mare parte, respectiv 63%, ramane in regiunile in care se colecteaza (36% la nivelul administrativ teritorial din care s-a colectat, 17% pentru echilibrare intra-judeteana si 10% pentru bugetul propriu al judetului). Alte 23 de procente sunt redistribuite de la bugetul de stat, sub forma sumelor de echilibrare, in judetele in care se colecteaza mai putin.
• Impozitul pe profit. La bugetele locale nu ramane decat impozitul pe profitul companiilor infiintate de autoritatile locale (utilitati locale), restul merge la bugetul de stat.
• TVA. Aproape o treime din sumele colectate se lasa la nivelul judetelor, avand ca destinatie acoperirea cheltuielilor de invatamant si subventia la energie termica. Alocatiile pentru fiecare judet nu se stabilesc in functie de cat se colecteaza in respectiva zona, ci sunt aprobate anual in Parlament in functie de nevoile judetelor.
• Accize. Merg integral la bugetul de stat. Pentru a completa golul de venituri rezultat in urma reducerii impozitului pe venit si pe profit, autoritatile locale spera sa obtina defalcarea unor cote care sa ramana la nivel local.
• Taxe vamale. Merg integral la bugetul de stat. Si in acest caz autoritatile locale spera sa obtina defalcarea unor cote care sa ramana la nivel local pentru a compensa pierderea de venituri in urma introducerii cotei unice de impozitare a veniturilor si profitului.