Puterea ignora dezvaluirile din "Evenimentul zilei" privitoare la controversatele afaceri de care este legat si numele rafinariei bacauane Rafo si pregateste terenul pentru acoperirea cazului. Desi am prezentat documente din care rezulta ca cel putin o parte a datoriilor de mii de miliarde s-au adunat pe spatele rafinariei din tot soiul de operatiuni dubioase, autoritatile iau in calcul transformarea creantelor in actiuni fara sa urmareasca o solutie judiciara. In loc sa caute responsabilii, guvernul sta pe ginduri: accepta ca rafinaria sa revina la stat si sterge dintr-un condei citeva sute de milioane de euro sau merge pe calea falimentului admitind ca privatizarea facuta de unul dintre ministrii sai, Ovidiu Musetescu, este un esec usturator la buzunare pentru cetateanul de rind.

Seful Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, institutie care se numara printre creditori, a confirmat ca situatia rafinariei va fi discutata azi la Palatul Victoria, dar a evitat sa spuna ce solutii vor fi luate in calcul. Potrivit unor surse de incredere din Ministerul Finantelor, de soarta Rafo s-ar fi interesat direct primul-ministru Adrian Nastase. La cererea lui, cei mai importanti creditori de stat au prezentat la ultima sedinta de guvern "o nota cu problemele rafinariei", sustin sursele noastre. Alti doi oficiali guvernamentali, seful AVAS si ministrul finantelor, au confirmat ca executivul se intereseaza de soarta Rafo. "A ramas sa se analizeze si sa se raspunda la doua intrebari: daca exista un plan de reorganizare credibil si daca eventuala conversie in actiuni a datoriilor nu este ajutor de stat", a spus seful AVAS, Mircea Ursache. Planul de reorganizare despre care vorbeste acesta nu este o noutate. El a fost facut public in vara de conducerea Rafo, care spera sa convinga creditorii ca solutia nu este falimentul, ci salvarea rafinariei prin transformarea in actiuni a tuturor debitelor dupa fuziunea cu Carom Onesti, o alta companie inglodata in datorii. Planul managerilor a fost trimis si creditorilor de stat in septembrie, cind a ajuns si pe masa ministerelor implicate.

Ministerul Finantelor a reafirmat ca respinge planul conducerii Rafo. Ministerul Economiei insa pare dispus sa il accepte, cu unele obiectii. "Noi am analizat solutia Rafo din punct de vedere tehnic si consideram ca masurile propuse sint bune si pot conduce la eficientizare. Rafo poate deveni unul dintre jucatorii importanti de pe piata. De asemenea, consideram si fuziunea Carom-Rafo viabila, mai ales ca societatile functionau integrat inainte de 90 pe platforma chimica de la Borzesti", ne-a spus ieri Stelian Banateanu, director la Directia de Politici Industriale a Ministerului. Acesta sustine insa ca planul analizat nu contine nici o varianta de lucru pentru redresarea economico-financiara a Carom-Onesti. (Mihaela Balea, Ovidiu D. Popica)

Parlamentul aproba privatizarea lui Musetescu

Ieri dupa-miaza Senatul a aprobat, cu impotrivirea opozitiei, privatizarea consumata acum trei ani, informeaza Mediafax. Statul a vindut RAFO, in 2001, prin ordonanta de urgenta (OG nr. 177), cu o serie de facilitati: conversia unor datorii catre stat in actiuni care urmau sa fie vindute investitorului strategic, pasuirea impozitelor pe salarii si a Taxei pe Valoarea Adaugata suspendata in vama, precum si a unor datorii catre Ministerul Transporturilor, precum si de dobinzi si penalitati pentru datoriile neplatite catre buget. Ordonanta fost deja aprobata de Camera Deputatilor, deci are toate sansele sa devina lege in scurta vreme. Opozitia a vrut sa afle ce datorii a acumulat rafinaria dupa privatizare, dar Mediafax relateaza ca reprezentatul guvernului si parlamentarii PSD au evitat acest subiect motivind ca "aceste aspecte nu fac obiectul actului normativ". Reprezentantul AVAS a precizat doar ca, la data privatizarii, datoriile comerciale ale societatii se ridicau la 200 de milioane de dolari.

Esecul unei "privatizari de succes"

Rafinaria din Onesti a fost preluata in octombrie 2001 de unul dintre apropiatii puterii de la Bucuresti, Corneliu Iacobov, la acea data lider al PSD Bacau. La acel moment, ministrul privatizarii Ovidiu Musetescu declara ca "privatizarea Rafo este un succes". Din 2001 si pina acum, nestingherita, Rafo a continuat sa acumuleze datorii, astfel ca restantele depasesc astazi 18.500 de miliarde lei. Principalul creditor este statul prin Ministerul Finantelor, Vama Iasi si AVAS care au de recuperat peste 9.200 de miliarde. Ceilalti creditori importanti ai Rafo sint:

FABER SA, firma prin care se deruleaza importurile de titei ale societatii - 5.000 de miliarde lei
Petrom - furnizor de titei pina in 2002 - 2.250 de miliarde
VGB Oil - coproprietar al Balkan Petroleum - 1.515 miliarde lei
Prospectiuni SA (controlata de Ovidiu Tender) - 216 miliarde
Atlas Gip (controlata de Ovidiu Tender) - 43 de miliarde lei

O alta creanta detinuta de Ovidiu Tender la Rafo, de 393 de miliarde lei, a fost deja transformata in actiuni la rafinarie.

Cum s-au ferit de faliment?

La 31 martie 2004, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) solicita Tribunalului Bacau sa constate falimentul Rafo Onesti, pentru a-si putea recupera o datorie de 7.673 miliarde lei (peste 220 milioane dolari). La aceeasi instanta s-a adresat si actionarul majoritar de la Rafo, firma britanica Balkan Petroleum Ltd, cerind reorganizarea judiciara a rafinariei prin conversia datoriilor in actiuni. Tribunalul Bacau a decis, practic, soarta rafinariei: judecatorii au refuzat sa declare falimentul Rafo Onesti si au optat pentru varianta reorganizarii judiciare. Balkan Petroleum a propus pentru reorganizare infiintarea unei megacompanii, care sa se numeasca "Moldova" si sa unifice Rafo Onesti cu Uton si Carom (ambele din Onesti) si, eventual, Solventul Timisoara, trei firme controlate de omul de afaceri Ovidiu Tender. Astfel, in contul datoriilor Rafo, statul ar urma sa devina ar urma sa devina actionar la acesta noua societate, iar firma Balkan Petroleum ar avea prioritate in racumpararea acestor actiuni de la stat. Solutia, agreata la vremea respectiva de ministrul Dan Ioan Popescu, a fost aspru criticata in mass-media deoarece nu ofera garantii ca datoriile Rafo vor fi recuperate, ci numai inghetate si facute uitate pe o perioada nedeterminata de timp. Reorganizarea judiciara decisa in justitie, chiar daca nu a aprobat explicit fuziunea, a fost primul pas catre infiintarea companiei "Moldova", multvisata si de Iacobov, si de Tender. In august 2004, mass-media anunta ca Ovidiu Tender si Balkan Petroleum pregateau fuziunea Rafo cu societatea Carom Onesti, uniune ce era imposibila fara avizul ministerului Finantelor. Citeva zile mai tirziu, actionarii Rafo si-au dat acordul pentru fuzionarea prin absorbtie cu Carom. Reprezentantii Ministerului Finantelor n-au aplaudat public aceste pregatiri, ci precauti, au declarat ca au cunostinta despre planul de fuziune, asteapta etapele premergatoare si se vor pronunta la momentul potrivit. La sfirsitul lunii august, Traian Basescu denunta intentia actualei guvernari de a sterge datoriile viitoarei companii "Moldova", cifrate la 17.000 de miliarde lei (414 milioane euro); suma reprezinta datoriile catre stat a patru companii (Rafo, Uton, Carom, toate din Onesti, si Solventul Timisoara. Atit presedintele AVAS, Mircea Ursache, cit si ministrul Tanasescu, au declarat public ca nu agreeaza cererea de fuziune a companiilor. Scandalul s-a stins, subiectul fiind tabu pentru o parte din mass-media. Artizanii proiectului nu s-au oprit, insa: consiliile de administratie de la Rafo si Carom au solicitat AVAS sa aprobe cesionarea actiunii acestor societati catre Balkan Petroleum. AVAS a respins formal aceste cereri, dar a lasat o "portita", enuntind o serie de conditii in care fuziunea ar fi posibila. Termenul limita stabilit de AVAS pentru indeplinirea acestor conditii, respectiv pentru avizarea fuziunii, a fost 10 septembrie, dar Balkan Petroleum n-a reusit sa-l indeplineasca. Din septembrie pina in prezent subiectul a intrat intr-un con de umbra. (Nicoleta Savin)

Rafinariile moldovene, manual de jefuire

In cadrul serialului "Mafia de la Bacau, tun de 1,5 miliarde de euro", am prezentat, ieri, documentele care probeaza ca o firma din grupul de firme VGB - ai carei actionari au legaturi cu omul de afaceri Ovidiu Tender si consilierul prezidential Dan Iosif - a vindut fiare vechi la preturi exorbitante catre Rafo Onesti. Numai pe un singur proces verbal de compensare, Rafo Onesti a platit piesele vechi cu produse petroliere in valoare de peste 1.370.000.000.000 de lei. Tot ieri am facut publica "Afacerea reactorul", tranzactie prin care un reactor vechi, din 1977, evaluat de specialisti la cel mult 600 milioane lei, a fost vindut cu 308 miliarde lei, echivalentul a 8.000.000 de dolari. Astazi prezentam tranzactiile realizate cu alte piese si utilaje vechi, cumparate de rafinarii la preturi astronomice, mai mari decit daca le-ar fi cumparat noi. Toate aceste cheltuieli excesive s-au adunat la datoriile rafinariilor, iar acestea au fost sterse, partial, in 2001, sau urmeaza sa fie sterse de catre stat, pe ultima suta de metri a acestei guvernari. Costurile acestei bunavointe fata de grupul de la Bacau, sub deviza generoasa "Salvam Rafo Onesti", le vor plati probabil fiecare dintre contribuabili. (Ondine Ghergut)

Conform unei facturi fiscale din 2003, firma Lubriforan (controlata de clanul fratilor Potirca din Tg. Jiu) a vindut catre VGB Impex (aflata sub controlul unor apropiati ai lui Ovidiu Tender si Dan Iosif) "utilaje si piese de schimb", in valoare de 668.552.472.000. La rindul ei, VGB Impex le-a vindut catre Rafo Onesti si a primit la schimb produse petroliere. "Utilajele si piesele de schimb" sint de fapt trei turbine de aburi, doua motoare Diesel cu generator electric si o pompa cu motor dislocate din fostul combinat aradean "Arpechim". Si aceste piese sint vechi, pretul lor nedepasind citeva sute de milioane de lei, dupa cum ne-a declarat omul de afaceri Elena Radu, proprietara fostului combinat Arpechim de la Arad, de unde au fost luate piesele. Supraevaluarea s-a practicat nu doar la Rafo, ci si la Darmanesti. Astfel, firma "Danart", controlata de Gheorghe Chealfa (unul dintre principalii colaboratori ai lui Corneliu Iacobov), a vindut catre rafinaria Darmanesti "fascicole tubulare" si cu 8.000.000.000 lei bucata, in conditiile in care un astfel de fascicol nou nu depaseste opt milioane de lei, spun specialistii.

"Retehnologizare", doar in documente

In nici unul dintre cazuri nu s-a platit cu bani marfa, ci cu produse petroliere; in retele au fost implicate mai multe firme, unele fantoma, pentru a se ascunde provenienta instalatiilor cumparate "pentru retehnologizarea si modernizarea rafinariilor". Ca sa se incurce si mai mult itele afacerilor, se intocmeau si contracte de compensare a datoriilor in care se trecea doar suma compensata, fara a se preciza numarul facturii prin care s-au achizitionat piesele necesare modernizarii. Daca s-ar fi completat corect aceste documente, autoritatile ar fi descoperit usor provenienta marfurilor si s-ar fi vazut imediat ca e vorba de piese vechi.

Dan Iosif e in campanie electorala

Daca despre vinatoare si alte indeletniciri, Dan Iosif a consimtit sa vorbeasca cu colegii nostri, cind a auzit de afaceri serioase bunavointa i s-a topit. Secretara lui Dan Iosif, Ion Iliescu, ne-a spus ca acesta "se afla in campanie electorala si nu are timp sa vorbeasca cu ziaristii". Am fi vrut sa aflam de ce consilierul presedintelui Iliescu a sfatuit-o pe Elena Radu, patronul fostului combinat Arpechim de la Arad, sa plateasca "o echipa de forta", mai exact de recuperatori, pentru a se pune in aplicare o decizie definitiva a Curtii Supreme de Justitie. De asemenea, am fi vrut sa aflam cine sint sirienii "Ali" si "Mahomed", care pot intra oricind in biroul lui Dan Iosif de la Palatul Cotroceni. Si mai ales, am fi vrut sa aflam pentru ce ar fi primit Dan Iosif un milion de dolari de la VGB, firma care a vindut societatii Rafo Onesti, cu opt milioane de dolari, un reactor furat de la combinatul Elenei Radu.

Toma Zaharia: "Nu comentez!"

Generalul Toma Zaharia, secretar de stat la Ministerul de Interne si al Administratiei, a refuzat sa comenteze afirmatiile trezorierului PSD Ionel Cretu, potrivit caruia "cit timp se cotizeaza lunar la gen. Toma Zaharia de la Interne, grupul devalizatorilor de la Bacau nu va fi anchetat". Deoarece Toma Zaharia ne-a inchis telefonul, nu am mai reusit sa il intrebam si de ce a refuzat sa il sprijine pe executorul judecatoresc sa puna in aplicare o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila.