Potrivit Studiului asupra comportamentului financiar al populatiei si agentilor economici in profil teritorial realizat de Banca Nationala a Romaniei, citat de Rompres, nivelul creditelor acordate populatiei si agentilor economici insumeaza aproximativ 17,5 miliarde de euro. Studiul mai releva ca in luna ianuarie bancile raportau aproape 18 milioane de clienti nebancari si neguvernamentali, cei mai multi fiind inregistrati in Bucuresti (2.866.710) si Arges (714.860), la polul opus aflandu-se Giurgiu cu 124.252 de clienti.

Valuta ramane moneda preferata de imprumut

Potrivit studiului BNR, valoarea creditelor in valuta este mai mare decat cea a creditelor in lei, in pofida normelor Bancii Nationale de limitare a creditarii in valuta. Astfel, din cele aproximativ 17,5 miliarde de euro cat reprezinta valoarea totala a creditelor clientilor nabancari si neguvernamentali, 9,2 miliarde de euro au fost contractati in valuta. Diferenta nu este mare totusi, moneda nationala fiind preferata pentru o valoare a creditelor de 8,3 miliarde de euro.

In clasamentul pe zone geografice, Bucurestiul conduce detasat in ceea ce priveste creditele contractate, indiferent de moneda. Astfel aproape un sfert din valoarea totala a creditelor in lei revine Capitalei (echivalentul a 2,5 miliarde de dolari) si aproximativ jumatate din cele in valuta (echivalentul a 4,42 de miliarde de euro). Pe pozitia secunda se situeaza Constanta in privinta creditelor in lei (echivalentul a 320 de milioane de euro) si Clujul in ceea ce priveste creditele in valuta (aproximativ 440 de milioane de euro). Cei mai putin indatorati romani sunt tulcenii in ceea ce priveste creditele in lei (doar 60 000 de euro) si locuitorii judetului Calarasi in privinta creditelor contractate in valuta (18,77 milioane de euro).

Creditul de consum, aproape jumatate din deficitul comercial al Romaniei

Potrivit datelor BNR, creditul de consum reprezinta mai mult de un sfert din totalul valorii creditelor acordate. Astfel, valoarea creditelor de consum se ridica la 4,7 miliarde de euro, suma folosita de populatie pentru a achizitiona bunuri in marea lor parte din importuri. Consecinta a fost cresterea deficitului comercial al Romaniei pana la valoarea record de 10,313 miliarde de euro in 2005. In ceea ce priveste moneda contractarii creditelor, normele BNR au avut un efect, valoarea creditelor acordate in lei fiind mult mai mare decat cea a creditelor acordate in valuta (echivalentul a 3,3 miliarde de euro acordate in lei fata de echivalentul a 1,4 miliarde de euro cat reprezinta creditele acordate in valuta).

Citeste si:

In ceea ce priveste creditul imobiliar si ipotecar, situatia este inversa, aproape 90% din totalul acestor credite fiind contractate in valuta. Astfel, din totalul de 1,485 miliarde de euro cat reprezinta creditele imobiliare si ipotecare, 1,308 miliarde de euro au fost acordati in valuta, fata de echivalentul a 176,48 de milioane de euro cat au reprezentat creditele in lei.

Rezervele sunt mai mari decat creditele

Din datele BNR mai reiese faptul ca rezervele monetare ale celor aproape 18 milioane de clienti ai bancilor din Romania, sunt mai mari decat volumul total al creditelor acordate. Astfel, populatia si agentii economici au in depusi in conturi si sub forma de depozite sau certificate de depozit (indiferent de moneda) 21,2 miliarde de euro.

In privinta monedei preferate de economisire, leul conduce cu un total de 13,737 miliarde de euro economisiti in moneda nationala, restul pana la 21,2 miliarde de euro fiind economisiti in valuta. Depozitul la termen este preferatul clientilor bancari cand vine vorba de economisire in moneda nationala, echivalentul a 8,99 de miliarde de dolari fiind economisiti sub aceasta varianta. Conturile in lei reprezinta echivalentul a 4,06 miliarde de euro, iar certificatele de depozit in lei se apropie de 700 de milioane de euro. Si in cazul economisirii in valuta, depozitul la termen contorizeaza cele mai mari sume (aproximativ 4,89 de miliarde de euro) iar conturile in valuta reprezinta 2,37 de miliarde de euro.

In ceea ce priveste impartirea pe zone geografice, cei mai strangatori clienti sunt cei din Bucuresti, Constanta si Cluj, la polul opus aflandu-se cei din Teleorman, Giurgiu si Mehedinti. De asemenea, in mai multe judete (Bistrita-Nasaud, Calarasi, Giurgiu, Gorj, Satu-Mare, Salaj, Teleorman si Vaslui), nu sunt inregistrate certificate de depozit in lei ale agentilor economici.

Din studiu mai reiese ca numarul total al cardurilor active in lei se ridica, in ianuarie, la 7.283.996, iar cel al cardurilor in valuta, la 163.441, Giurgiu fiind pe ultimul loc din punct de vedere al numarului de carduri active (41.826).