Banca Nationala a dat publicitatii concluziile preliminare ale Misiunii Fondului Monetar International. Documentul, structurat in 22 de puncte, contine imaginea de ansamblu a FMI asupra economiei romanesti. Asa cum era de asteptat, raportul pune accent pe evolutia, nu chiar promitatoare, a parametrilor macroeconomici. Astfel, inflatia ridicata, cresterea economica sub asteptari si majorarea cu 35 la suta a deficitului de cont curent constituie, in viziunea Fondului, motive de ingrijorare pentru o tara pretendenta la aderare.

"In timp ce procesul de convergenta catre UE continua si exista o mare incredere in perspectivele Romaniei, evolutiile economice inregistrate anul trecut au produs ingrijorare. Cresterea economica a incetinit, procesul de dezinflatie si-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat", subliniaza documentul citat.

Nu ratati tinta de inflatie

"Avand in vedere apropierea integrarii in UE, Romania are nevoie de un set de politici economice clare si coerente" precizeaza raportul Fondului. Institutia pune accent pe sustinerea procesului de dezinflatie concomitent cu reducerea deficitului de cont. Banca Nationala a luat la sfarsitul anului 2005 si inceputul lui 2006 o serie de masuri destinate reducerii consumului a carui dinamica agresiva este una dintre cauzele care au determinat ratarea tintei de inflatie stabilite pentru anul trecut. Majorarea dobanzii de politica monetara pana la 8,5% are menirea, conform aprecierilor BNR, de a reduce creditarea si implicit gradul de indatorare a populatiei.

Totusi, specialisti din domeniul bancar caracterizeaza "lupta" Bancii Nationale cu fenomenul de expansiune a creditarii fie "inoportuna" (Bogdan Baltazar), fie "ineficienta" (Radu Gratian Ghetea). Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor considera ca "masurile Bancii Centrale nu vor duce la o limitare drastica a creditarii ci, cel mult, la o majorare a dobanzilor".

Recent guvernatorul Mugur Isarescu prezenta sprijinirea procesului de dezinflatie ca un scop fundamental pentru BNR. " Vom face totul pentru a reduce inflatia", subliniaza Isarescu in timp ce consilierul sau principal, Adrian Vasilescu, trage un semnal de alarma remarcand ca romanii consuma mult mai mult decat produc. "Cererea de consum creeaza problema cea mai dramatica pentru economia romaneasca si pentru societatea romaneasca, in momentul de fata, a explicat, intr-o emisiune televizata, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.

Nu relaxati politica fiscala

Politica fiscala restrictiva ar trebui sa ramana punctul central al strategiei macroeconomice a Romaniei, subliniaza reprezentantii Fondului. Politica fiscala ar trebui sa vizeze contracararea excesului de cerere si, pe termen mediu, plasarea finantelor publice pe o traiectorie sustenabila. In acest scop, misiunea incurajeaza obiectivul de realizare a unui buget echilibrat pe 2006 si de obtinere a unor surplusuri pe termen mediu, in paralel cu asigurarea unui spatiu amplu pentru cheltuielile de capital.

Tinand seama de nivelul actual al cheltuielilor totale, este necesara consolidarea permanenta a bazei veniturilor. Urmatoarele optiuni ar putea fi avute in vedere: majorarea TVA, reconsiderarea nivelului cotei unice de impozitare, extinderea bazei de impozitare, majorarea taxelor administrative, majorarea impozitelor pe proprietate si imbunatatirea administrarii veniturilor.

Cu ocazia stabilirii bugetului pentru anul curent, premierul Tariceanu se declara "extrem de satisfacut de veniturile provenite din introducerea cotei unice de impozitare". Ieri, Ministerul Finantelor Publice a anuntat ca noua lege privind Taxa pe Valoarea Adaugata va intra in vigoare o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Proiectul legislativ reprezinta transpunerea in legislatia nationala a acquis-ului comunitar in domeniu si prevede introducerea ajustarii dreptului de deducere a Taxei pe Valoarea Adaugata.

Trebuie sa creasca veniturile

Cresterea veniturilor este imperativa, sustine FMI. Oficialii organismului international dau si trei motive pentru care majorarea veniturilor ar trebui sa se petreaca intr-un timp cat mai scurt. "In primul rand, reducerea cheltuielilor este nesustenabila. In al doilea rand, pentru a imbunatati gradul de ocupare a fortei de munca, competitivitatea si cresterea economica, este necesara diminuarea nivelului CAS.

Aceasta pierdere de venituri trebuie sa fie compensata de alte taxe si impozite, printr-o eficientizare a intregului sistem fiscal, evitandu-se astfel modificarile frecvente ce au afectat mediul de afaceri in trecut. In al treilea rand, este nevoie de venituri suplimentare care sa asigure resursele necesare pentru acoperirea contributiei Romaniei la bugetul UE".

Atentie la politica salariala

Politica salariala stricta este esentiala pentru succesul dezinflatiei. Pentru ancorarea asteptarilor inflationiste la valori cu o singura cifra, cresterea salariilor din sectorul public trebuie efectuata o data pe an si inclusa in buget. Mai mult, salariile trebuie sa reflecte mai bine nevoile de pregatire profesionala, in caz contrar reprezentand numai cresteri exagerate ale fondului de salarii, ceea ce va submina obiectivul de creare a unui sector public modern si de atragere a fondurilor europene. Dupa o crestere substantiala a salariilor, politica Guvernului in acest domeniu trebuie recalibrata pentru a raspunde nevoilor unei economii cu inflatie scazuta.

Citeste si:

Pe parcursul anului 2005 venitul mediu a crescut, potrivit Institutului National de Statistica, de la 7.450.000 de lei vechi la aproape 8.300.000 de lei. Guvernul Romaniei a invitat recent reprezentantii sindicatelor la Palatul Victoria pentru discutii privind valoarea salariului minim pe economie. Sindicatele sustin majorarea remuneratiei minime pana la 4.300.000 de lei vechi. In prezent salariul minim este, in Romania, de 3.288.000 de lei, mult sub nivelul UE.

Deficitul de cont curent, mai mare cu 35% decat in 2004

Conform datelor BNR, turismul si transferurile curente (majoritatea bani proveniti de la romanii care lucreaza in strainatate) sunt singurele categorii care au inregistrat in 2005 excedent. Pentru bunuri si servicii deficitul a fost de 8. 240 milioane euro, cu 3.000 de milioane mai mare decat in 2004. Altfel spus, in 2005 am continuat sa consumam mult mai mult decat am produs.

Datoria externa publica si public garantata a inregistrat la 31 decembrie 2005 un sold de 11.321 milioane euro si a reprezentat 46,4 la suta din datoria externa pe termen mediu si lung (fata de 54,9 la suta la 31 decembrie 2004). Datoria externa negarantata public a insumat 12.138 milioane euro la 31 decembrie 2005, fiind cu 54,2 la suta mai mare decat la 31 decembrie 2004.

Bile negre:

EVOLUTII RECENTE

1) Cresterea economica a incetinit. Cresterea PIB real pentru anul 2005 este estimata la 4%. Pe langa scaderea accentuata a productiei agricole din cauza inundatiilor, cresterea productiei industriale a incetinit semnificativ, partial din cauza eliminarii contingentelor la comertul cu produse textile pe plan mondial. Cererea interna a inregistrat o crestere puternica datorita cresterii accentuate a consumului.

2) Inflatia se mentine la un nivel ridicat. La sfarsitul anului 2005, rata anuala a inflatiei calculata pe baza IPC a fost de 8,6% comparativ cu tinta BNR pentru sfarsitul anului 2005 de 7,5% (cu un interval de variatie de ± 1 puncte procentuale).

3) Creditul continua sa inregistreze o crestere puternica. In timp ce cresterea creditului in va-luta si-a incetinit ritmul in ultima perioada, expansiunea creditului in moneda nationala s-a accelerat. Aceasta schimbare se datoreaza masurilor privind limitarea cresterii creditului in valuta adoptate anul trecut si recentei reduceri a ratelor dobanzilor.

4) Avantajul competitivitatii externe a Romaniei s-a diminuat. Castigurile inregistrate in urma corectiei cursului de schimb din anul 1999 au fost mentinute pana la sfarsitul anului 2004 intr-un mediu caracterizat prin intrari reduse de capital.

5) Cota unica de impozitare a alimentat consumul si a condus la o pierdere de venituri din colectarea impozitelor pe venit si profit de aproximativ 1% din PIB, comparativ cu rezultatul inregistrat in anul 2004. Totusi, fata de scenariul in care nu s-ar fi operat nici o reducere de impozite, aceasta pierdere reprezinta 1,5% din PIB.

Bile albe:

1) Reducerea deficitului fiscal de la 1,1% din PIB in anul 2004 la 0,8% din PIB in anul 2005 a fost posibila datorita unui nivel al colectarii de impozite indirecte superior celui prevazut in buget si datorita diminuarii cheltuielilor de capital care au contrabalansat cresterea accentuata a consumului public.

2) Incasarile din TVA superioare nivelului prevazut in buget, ca urmare a cererii substantiale de bunuri si servicii (din productia interna si din import), au compensat pierderea de venituri rezultata din introducerea cotei unice de impozitare, mentinand astfel constanta ponderea in PIB a veniturilor bugetului general consolidat.

3) In perioada octombrie 2004 - octombrie 2005, salariile din sectorul public au crescut cu pana la 50%. In anul 2005, cresterile salariilor medii din sectorul public s-au situat intre 16 si 34% comparativ cu media din 2004, contribuind astfel la o majorare a fondului de salarii cu 0,6 puncte procentuale din PIB in anul 2005.