Cea mai mare parte a banilor - 44% - este destinata turismului rural, in special prin construirea de agropensiuni si activitati conexe.

Suma totala dedicata Masurii 3.4 din Programul SAPARD - diversificarea si dezvoltarea economiei rurale, prin dezvoltarea serviciilor agricole, turismului rural, activitatilor mestesugaresti sau acvaculturii - se ridica la 150 milioane de euro. O jumatate din acesti bani a fost cheltuita in perioada 2002-2005, urmand ca restul sa fie returnati finantatorului UE, daca nu vor fi cheltuiti in acest an, ultimul inaintea integrarii noastre.

Cu alte cuvinte, cam ceea ce s-a facut in patru ani va trebui facut intr-un an, daca nu vrem ca banii sa fie pierduti. Din pacate, sansele irosirii fondurilor sunt mari, cum pentru obtinerea finantarilor cei care vor sa construiasca o pensiune turistica trebuie sa puna alaturi cel putin tot atati bani, iar statul, pentru a se asigura de corectitudinea lucrarilor, le cere doritorilor vrafuri de acte.

Ban la ban trage

A-ti ridica propria pensiune agroturistica nu este deloc usor, chiar daca statul promite sa returneze jumatate din suma cheltuita, in limita a 100.000 de euro. Banii sunt insuficienti, deoarece pe langa constructia propriu-zisa mai sunt necesare si alte dotari.

"Suma maxima de 200.000 de euro pentru proiect nu este mare, daca faci o pensiune de la zero. E un buget mic, dar poti face o cladire mica, cu 10 camere, 20 de paturi, care sa aiba o dotare medie. Daca doresti si o amenajare minima a teritoriului, statie de epurare a apelor uzate, alimentare cu apa, e cam putintel", spune seful SAPARD, Samoila Szabo.

Citeste si:

Chiar si cei mai avuti, care au demarat astfel de proiecte, se plang de lipsa banilor necesari si spun ca sprijinul statului nu este suficient. Mai mult, chiar daca, legal, banii trebuie sa le fie returnati in cel mult 90 de zile de la predarea deconturilor la SAPARD, se intampla sa fie primiti in 120 de zile.

Bani europeni in locuri binecuvantate de Dumnezeu

Liliana Aghiorghicesei a inceput in 2003 construirea unei pensiuni in comuna Vama din judetul Suceava -in vecinatatea manastirii Voronet - si se lauda ca a fost primul intreprinzator din tara care a apelat la fonduri europene.

"Era pacat ca UE sa nu aloce bani in locuri binecuvantate de Dumnezeu (n.r. - Bucovina)", spune aceasta. Chiar daca a beneficiat de o buna sustinere bancara - Aghiorghicesei avand si alte afaceri in Suceava, printre care o retea de librarii -, construirea pensiunii Lidana a fost dificila, iar dotarile suplimentare necesare inca lipsesc. Investitia va asigura mai degraba o batranete linistita, decat profituri uriase imediate, crede Liliana Aghiorghicesei.

"Din punctul meu de vedere, sunt putini bani. Ne lipsesc o baza de agrement, un bazin de inot, o piscina acoperita - caci aici vara este racoare", spune intreprinzatorul. Cum datorita afacerilor derulate Aghiorghicesei este un bun client al unei importante banci, a obtinut cu usurinta o scrisoare de confort bancar necesara pentru demararea afacerii.

Alta varianta folosita de intreprinzatori pentru a face rost de banii necesari este disponibilizarea sumelor din surse proprii sau din credite bancare, urmand ca dupa ce deconteaza cheltuielile facute la SAPARD, jumatate din banii primiti sa constituie aport propriu la un nou proiect, care va beneficia de asemenea de finantarea statului si a UE.