Lupta cu inflatia s-a transformat intr-o batalie cu imprumuturile bancare si nebancare. BNR doreste restringerea consumului si apasa la maximum pirghiile de care dispune. Reprezentantii bancilor comerciale spun ca rezultatele nu vor fi cele scontate.

Pentru ca economia se dovedeste incapabila sa faca fata cererii interne cu o oferta rezonabila de marfuri si servicii, Romania a consumat din importuri anul trecut cu peste 10 miliarde de euro mai mult decit a fost capabila sa exporte. Pe tot parcursul lui 2005, excesul de lichiditate de pe piata, adica banii care ar fi putut inflama preturile interne peste scumpirea energiei electrice, a benzinei si a altor preturi administrate, a fost aspirat de BNR.

Rezultatul a fost timid, practic inflatia a scazut foarte putin in 2005 fata de 2004, raminind in jurul procentului de 9. In lipsa altor pirghii, BNR a pus la lucru instrumentele care-i stau la indemina. Citam din comunicatul de miercuri al bancii centrale: "Consiliul de Administratie al BNR reitereaza ca este pregatit sa utilizeze intregul set de instrumente de care dispune Banca Nationala pentru a contracara presiunile inflationiste".

Jos dobinda, sus dobinda!

Apropierea momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, liberalizarea impusa a contului de capital, privatizarile reusite, transferurile de la cei care lucreaza in strainatate, fondurile preaderare, finantarile de la bancile-mama din strainatate pentru cele care opereaza pe piata autohtona au pravalit miliarde de euro peste tara. Pentru a contracara consecintele potential inflationiste si pentru a feri piata valutara de intrari mari de capital speculativ, BNR a actionat anul trecut pentru a scadea dobinzile de pe piata interna si acum ar vrea sa le creasca. Cresterea creditului valutar a alimentat consumul si deficitul comercial s-a marit furtunos, o data cu aprecierea leului fata de euro.

"Analiza de ansamblu a evolutiei economiei releva incetinirea ritmului de crestere economica, mentinerea consumului la un nivel nesustenabil. Productia interna a continuat sa fie devansata semnificativ de expansiunea cererii, accentuind astfel atit dezechilibrul extern, cit si cel intern", se arata in ultimul comunicat BNR care a decis majorarea ratei dobinzii de politica monetara de la 7,5 la 8,5 la suta pe an si majorarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit de la 35 la 40 la suta.

Citeste si:

"BNR a fost speriata initial de pericolul capitalurilor speculative, a coborit dobinda foarte mult si a lasat sa balteasca bani in piata cu efecte inflationiste. Revenirea de dobinda de politica monetara este corespunzatoare ratei inflatiei. Deci vor creste dobinzile la depozitele si creditele in lei, ceea ce este antiinflationist", spune consultantul financiar Bogdan Baltazar.

Bancherii se cred pedepsiti

Majorarea rezervelor minime obligatorii in valuta, alaturi de masura administrativa de la finalul anului trecut de limitare a creditelor in euro la maximum de 3 ori capitalul social au atacat puternic imprumuturile in valuta. Bancherii comerciali se considera neindreptatiti. " Consider ca efectele acestor masuri nu vor fi cele scontate, pentru ca s-a ajuns la limita maxima a apasarii butonului in raport cu sistemul bancar. Bancile comerciale romanesti vor fi in dezavantaj fata de cele straine, in perspectiva integrarii europene, pentru ca acolo rezervele minime obligatorii sint mici sau nu exista" , spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).

Masurile BNR vor conduce la cresterea costurilor suportate de banci pentru imprumuturile in valuta si, in consecinta, la majorarea dobinzilor la imprumuturile in euro. Pe partea de lei, analistii din piata anticipeaza o crestere usoara a dobinzilor la depozite. In ceea ce priveste dobinda la creditele in lei, aceasta va creste mai putin, din cauza concurentei bancile fiind preocupate de pastrarea cotei de piata.

Dezinflatia cu tinta la Guvern

BNR atrage discret atentia ca inflatia nu va scadea fara aportul Executivului care trebuie sa adopte politici economice restrictive. "Consiliul de administratie al BNR considera ca mentinerea tintelor de inflatie anuntate anterior de 5 la suta pentru anul 2006 si 4 la suta pentru 2007, in conditiile implementarii imediate a unui ansamblu de politici economice restrictive si oferirea unei perspective pe termen mediu, poate ancora mai bine anticipatiile, asigurind astfel realizarea mai usoara a dezinflatiei efective si a procesului de convergenta cu Uniunea Europeana", se arata in comunicatul BNR.