Peste o lun i jumtate, romanii vor avea i preuri mici in faa ochilor. Legea denominrii prevede un antrenament de 4 luni. Banca Naional recomand vigilen, marii retaileri se gindesc la strategii, iar micii comerciani inc nu prea tiu despre ce este vorba.

Preurile i tarifele la bunuri i servicii vor fi afiate atit in moned veche, cit i in moned nou de la 1 martie 2005 pin la 30 iunie 2006. Sumele prevzute in contractele furnizorilor de utiliti aflate in derulare la data de 1 martie 2005 i facturile privind plata utilitilor vor fi notificate prilor atit in moned veche, cit i in moned nou. Legea prin care leul ii pierde zerourile din coad prevede amenzi intre 10 i 30 de milioane de lei (vechi) pentru lipsa dublului afiaj la comerciani. Sanciune valabil de la vinztorii de mrioare la cei de televizoare. In momentul de fa, patronii de magazine se impart intre cei care cred c mai e mult pin atunci i nu i-au fcut nici un calcul i cei care i-au pus deja angajaii s calculeze in noua moned.

BNR sftuiete populaia: cu ochii pe preuri!

Teoretic i practic, denominarea din Romania nu ar trebui s conduc la majorri de preuri. Increderea in leul nou este prima "directiv" a campaniei de mediatizare a BNR. "Toate mijloacele media vor fi folosite, astfel incit informaia despre schimbarea banilor s ajung pin in ultimul ctun, astfel ca la 31 decembrie 2006, data la care actualele bancnote ies de pe pia, cit mai puini romani s rmin cu lei vechi in buzunare", susine Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Apariia leului nou in raportul de denominare de 1 la 10.000 va avea i un puternic impact psihologic, iar BNR mizeaz pe o influen pozitiv asupra procesului de dezinflaie. "Cei care vor incerca s majoreze preurile vor miza pe un singur lucru: pe uitare. Sftuim populaia s stea cu ochii pe preuri in februarie. S memoreze preurile mrfurilor i s inceap s fac socoteli. Dac o piine cost 6.500 de lei, ea va trebui s coste de la 1 martie 65 de bani, nu 70 de bani. La fel s procedeze in cazul laptelui, al crnii sau al altor produse de baz, dar i pentru mrfurile mai scumpe - televizoare, frigidere, unde tentaia de rotunjire va fi mai mare. Aceast tentaie poate fi combtut, dar pentru asta 'inerea de minte>> este esenial", spune oficialul BNR.

Pin acum, in afara dublului afiaj al preurilor, BNR nu are alte soluii pentru evitarea rotunjirilor ce pot aprea la comercianii tentai s citige din schimbarea banilor. Acetia din urm nu pot fi impiedicai s adauge ciiva bani la preul afiat in lei noi.

Rotunjirile vor fi combtute de marile magazine

Sanciunea pentru comercianii lacomi ar putea veni ins din partea clientelei i, in unele cazuri, sint posibile chiar falimente. Explicaia const in efectul de bumerang pentru micii comerciani din piee sau din cartiere, care ar rotunji preurile in sus pentru a scpa de zecimale.

Acest lucru le-ar da marilor comerciani en detail, lanurilor de tip supermarket sau hipermarket o excelent oportunitate de a-i face reclam i de a-i inmuli clientela prin mesaje promoionale privind corectitudinea afirii preurilor. Aceste tipuri de magazine nu vor avea nici un interes s creasc preurile, iar o eventual rotunjire operat de micii comerciani ar putea determina, pentru acetia, pierderea clienilor fideli i chiar falimentul.

Retailerii dezvolt campanii de marketing

Dei inc bulversai de noile norme privind creditele de consum, marii retaileri se gindesc deja la campanii de marketing pentru a transforma denominarea intr-un avantaj. Ateapt ins un impuls oficial, pentru a face totul public. "Se va face mult vilv pe tema aceasta. Vor fi aciuni de marketing ce vor evidenia schimbrile aduse de denominare. De asemenea, vom face aciuni de informare a clienilor in magazinele noastre. Momentan, nu s-a stabilit nimic precis. Ateptm i campaniile de informare fcute de stat", ne-a precizat Rzvan Iancu, director de marketing la Domo. Managerii de la Flanco au in vedere un plan de btaie mai amplu, pentru elaborarea cruia se vor consulta atit cu reprezentanii altor retaileri, cit i cu Ministerul Finanelor i cu BNR. "Spre finele lui ianuarie, vom avea o edin a Asociaiei retailerilor, impreun cu reprezentanii Ministerului Finanelor i ai BNR. Incercm s stabilim totul pe un plan mai larg", ne-a spus Marius Ghenea, director general al Flanco.

Cit despre costurile presupuse de afiarea in paralel a dou tipuri de preuri, marile magazine se pare c nu se prea sperie. Toi contientizeaz ins c vor avea mult de munc. "Pentru noi, costurile nu reprezint o problem. Avem un sistem care ne permite s realizm orice fel de etichete. Problema va fi cu mentalitatea oamenilor", este de prere Iancu. Nici directorul Flanco nu vede costuri semnificative de infrastructur.

Dup denominare, bncile i instituiile publice vor fi scutite de contabilitate dubl

Forma actual a legii prevede c instituiile menionate ii vor intocmi situaiile financiare aferente perioadei 1 iulie-31 decembrie atit in moneda veche, cit i in cea nou. Modificarea a fost propus pentru a simplifica contabilitatea celor dou tipuri de instituii, care intocmesc situaii financiare trimestriale i anuale. Situaiile financiare de la 30 septembrie i 31 decembrie ar fi trebuit intocmite atit in moneda nou, cit i in moneda veche. Aceasta presupunea ca, dup calcularea situaiilor financiare in moneda nou, contabilii s treac la conversia in lei vechi i s se intocmeasc alte situaii financiare.
Calendarul denominrii

Banca Naional a Romaniei va prezenta detaliile caracteristicilor noilor bancnote i monede in curind. Ceea ce se tie pin in prezent este c leii noi sint croii pe dimensiunile euro i c bancnotele vor fi tiprite tot pe suport de polimeri. Calendarul denominrii este urmtorul:
1 martie 2005 - preurile i tarifele la bunuri i servicii vor fi afiate atit in moned veche, cit i in moned veche
1 iulie 2005 - leul nou este introdus in circulaie i circul in paralel cu vechile bancnote i monede.
31 decembrie 2006 - inceteaz puterea circulatorie a actualelor bancnote i monede.
31 decembrie 2009 - data-limit pin la care leii vechi se pot preschimba in lei noi.