Domeniile luate in considerare de aceasta analiza extrem de complexa au fost stabilite in urma unei indelungate consultari interministeriale si se poate spune ca reprezinta acele sectoare de a caror buna functionare va depinde atat procesul de integrare, cat si statutul Romaniei ca viitor stat membru al UE. PAIS III include noua lucrari care analizeaza o realitate romaneasca in plina transformare.

Acestea evalueaza structurile administrative - cu un accent pe cele privind gestionarea fondurilor structurale, optiunile in privinta modurilor de realizare a platilor agricole directe, eficienta masurilor pentru liberalizarea conturilor de capital, structurile cele mai adecvate pentru aplicarea strategiei Lisabona, precum si relatiile dintre Romania si Republica Moldova in contextul politicii europene de vecinatate. De asemenea, un loc aparte este rezervat si evolutiilor recente din noile state membre ale UE, in masura in care acestea pot oferi informatii pertinente despre asa-numitul ''soc al integrarii''.

Analiza capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare in Romania

Potrivit Raportului de monitorizare a Romaniei dat publicitatii la sfarsitul lunii octombrie de catre Comisia Europeana, situatia capacitatii administrative in domeniul politicii regionale si al coordonarii Instrumentelor Structurale lasa inca mult de dorit. ''Exista serioase ingrijorari in legatura cu capacitatea administrativa a structurilor institutionale si in domeniul managementului financiar si al controlului. Actiuni imediate sunt necesare pentru intarirea capacitatii administrative la nivelul tuturor organismelor implicate la nivel national, regional si local'', sublinia la acea data Raportul Comisiei.

La numai cateva luni dupa publicarea acestui document oficial, studiul PAIS III vine si trage, la randul sau, un nou semnal de alarma. Capacitatea administrativa de absorbtie a fondurilor de post-aderare nu se situeaza inca la un nivel suficient, existand multe si serioase slabiciuni care trebuie rezolvate in perioada care a mai ramas pana la momentul aderarii. Comparatiile efectuate cu evaluari ale capacitatii de absorbtie din alte state candidate (in prezent state membre), la momente similare de timp (cu aproximativ un an inainte de aderare) trag un semnal de alarma suplimentar, tinand cont de locul extrem de modest ocupat de Romania.

Lipsa de autoritate si coordonare

Intr-o prezentare separata a concluziilor si recomandarilor privind desfasurarea procesului de accesare a fondurilor comunitare, PAIS III observa ca, pe ansamblu, se poate vorbi de o lipsa de autoritate si de coordonare a procesului de pregatire pentru administrarea acestor fonduri.

Recomandarea autorilor studiului pentru aceasta dificultate a structurilor administrative este o oarecare recentralizare, care sa priveasca insa numai procesul de construire a unei capacitati administrative de absorbtie corespunzatoare. Aceasta ar presupune crearea unui grup de lucru cu puteri reale (autoritate in obtinerea informatiilor, dar si autoritate de decizie), la nivelul Guvernului, care sa urmareasca, in scopul accelerarii, toate aspectele legate de cresterea capacitatii de absorbtie.

Probleme de comunicare pe verticala

Citeste si:

Structura institutionala de administrare a instrumentelor structurale a fost definita si este adecvata, existand toate premisele unei bune gestionari. Mai sunt insa unele institutii - respectiv organismele intermediare - unde locul de contact cu mecanismul de administrare a fondurilor de post-aderare nu a fost stabilit. Unul dintre motivele acestei situatii este acela ca nu s-a realizat inca o distribuire a responsabilitatilor la nivelul organismelor intermediare. Recomandarea studiului pentru aceasta situatie este o mai buna conectare cu nivelurile superioare de decizie din cadrul Guvernului, comunicarea si dezbaterea regulata la nivel ministerial.

Lipsa de pregatire

In cadrul departamentelor de planificare si programare, mai putin de 40% din personal are o experienta relevanta sau o pregatire adecvata. La nivelul organizatiilor intermediare exista chiar situatii in care nici o persoana nu este competenta pe functia detinuta. In mod evident, recomandarea formulata de studiu este asigurarea unui nivel de pregatire superior.

Dezinteres financiar

Situatia din cadrul organismelor intermediare se datoreaza in buna parte incalcarii de catre tara noastra a angajamentelor asumate prin negocierile la Capitolul 21, ceea ce se traduce printr-o slaba finantare a acestor organisme si un dezinteres fata de politica resurselor umane de la acest nivel. Dar nu ar trebui trecut cu vederea la acest capitol nici impactul asistentei tehnice primite. PAIS III ajunge la concluzia, extrem de ingrijoratoare, ca in cele mai multe cazuri aceasta asistenta, realizata de regula prin intermediul programelor de infratire institutionala (twinning) este de o calitate indoielnica, implicarea institutiilor din spatiul comunitar fiind mai mult formala si avand o cunoastere improprie a situatiei interne.

De cele mai multe ori, partea romana nu are nici un cuvant de spus, iar calificarea strainilor nu este verificata si coordonata cu necesitatile interne. In aceste conditii, se impune o analiza foarte clara a eficientei programelor de twinning si o implicare mult mai sustinuta a acestor programe in construirea capacitatii de absorbtie, o motivare uniforma, valabila in cadrul intregii structuri de gestionare a fondurilor, a resurselor umane prin sporuri salariale sau bonusuri de diverse feluri.

Autoritatile de management

In privinta autoritatilor de management, PAIS III releva ca numai jumatate dintre acestea folosesc in momentul de fata structuri parteneriale extinse si sunt implicate in elaborarea unor programe operationale diferite de cele nationale.

Pentru perioada imediat urmatoare, la nivelul autoritatilor de management, studiul recomanda o mai buna informare si transparenta, precum si o mai mare independenta de colaboratorii externi.
Intrucat se spera ca pe parcursul acestui an Sistemul Unic de Management al Informatiei sa devina complet functional, PAIS III recomanda autoritatilor relizarea urgenta a unor proceduri de lucru si a unor metodologii detaliate.