In luna octombrie, acordul Romaniei cu Fondul Monetar International a luat sfarsit. Invocand dezechilibrele majore din economie si lipsa de "cooperare" a autoritatilor, reprezentantii fondului au preferat sa intrerupa colaborarea cu tara noastra. La momentul respectiv, parerile au fost impartite. Unii au considerat evenimentul un dezastru, altii un lucru fara importanta.

Acum FMI vine iar in Romania pentru discutii. Desi dezbaterile nu vor avea ca tema reluarea colaborarii, concluziile specialistilor Fondului Monetar International ar putea avea un impact destul de semnificativ asupra imaginii unei Romanii candidate la aderarea la Uniunea Europeana. "FMI reprezinta o stampila de calitate pe care Bruxelles o recunoaste", este de parere consultantul financiar Bogdan Baltazar. Ca o apreciere pozitiva a FMI-ului asupra economiei noastre ar fi un atu pentru Romania este un lucru cert, FMI-ul este o institutie respectabila la nivel european, intrebarea este insa daca mai avem nevoie de un acord.

Calin Popescu Tariceanu: "Romania nu mai are nevoie de acord cu FMI"

"Va pot spune ca Romania este o tara care este evident ca nu mai are de ce sa aiba nevoie, tinand cont de performantele economice, de un acord cu FMI, in masura in care intram in UE si aceasta nu a ridicat nici un fel de obiectiuni cu privire la programul nostru economic", a declarat premierul, referindu-se la apropiata vizita la Bucuresti a misiunii FMI.
Conform sefului Executivului, aceasta nu inseamna ca observatiile Fondului nu vor fi analizate sau ca nu se va tine cont de ele. El a precizat ca vizita delegatiei FMI face parte din acordul cu Fondul, aceasta urmand sa faca o evaluare a rezultatelor din 2005, a indicatorilor macroeconomici si a previziunilor bugetare pe 2006. Expertii Fondului Monetar International (FMI) vor incepe astazi la Bucuresti discutiiile periodice cu autoritatile romane in vederea evaluarii situatiei macroeconomice, conform Articolului IV din statutul institutiei financiare internationale.

Fondul Monetar a ramas fara clienti

Un articol publicat de Financial Times arata ca FMI are probleme financiare serioase generate de lipsa "clientilor".

Cererea scazuta de credite adresata FMI se datoreaza, in principal, bunelor rezultate economice ale tarilor emergente si conditiilor foarte favorabile existente pe pietele financiare internationale, scrie analistul Andrew Balls, intr-un material publicat de Financial Times.

Mai ramane de stiut cum va putea FMI, in acest nou context, sa isi finanteze cheltuielile anuale de circa un miliard de dolari, dobanda aplicabila imprumuturilor acordate de el fiind calculata astfel incat sa ii acopere cheltuielile. Directorul general al organismului ce acorda imprumuturi doreste sa diversifice activitatile acestuia, FMI trebuie sa gaseasca un nou model economic. Aceasta problema se pune de cand Brazilia si Argentina si-au rambursat anticipat imprumuturile.

Ca orice organism financiar, FMI da imprumuturi cu o dobanda putin mai mare fata de cea la care se imprumuta el, diferenta servind la acoperirea cheltuielilor de functionare si la cresterea rezervelor sale. Iar in vremurile acestea, clientela sa de contractanti de imprumuturi se reduce.


Volumul noilor imprumuturi acordate in cursul anului financiar incheiat la 30 aprilie 2005 nu a fost niciodata atat de scazut de la finele anilor '70, chiar in cifre necorectate in functie de inflatie: el nu depaseste 2,5 miliarde de dolari (2,1 miliarde de euro).

Citeste si:

Scheele: Rolul FMI se va schimba dupa aderarea Romaniei la UE

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a declarat, marti, ca rolul Fondului Monetar International (FMI) se va schimba dupa aderarea Romaniei la UE, deoarece disciplina politicilor economice va fi impusa de UE. "Rolul FMI se schimba, intr-adevar, dupa aderarea Romaniei la UE.

Disciplina politicilor economice este stabilita de Tratatul UE si nu are legatura cu apartenenta statului membru la zona euro", a subliniat Scheele intr-o conferinta de presa.

De asemenea, Scheele a afirmat ca UE are "masuri de interventie pentru nerespectarea indicatorilor si disciplinei economice de catre oricare tara". Oficialul european a mai spus ca el nu stie ca, in prezent sau in trecutul recent, vreun stat membru UE sa fi cerut credit de la FMI, pentru ca "exista deja prevederi in Tratatul UE pentru acoperirea dezechilibrelor".

Jonathan Scheele a facut aceste declaratii in raspuns la o intrebare referitoare la necesitatea unui acord cu FMI, dupa integrarea Romaniei in UE.

Banca Mondiala subliniaza nevoia reformelor structurale in economia romaneasca

"Reforma structurala se refera la necesitatea de a imbunatati mediul de afaceri si de a atrage cat mai multe investitii straine. Crearea de locuri de munca si cresterea competitivitatii economice sunt masuri absolut necesare pentru ca Romania sa faca fata pe piata comuna europeana." Un raport recent al FMI subliniaza faptul ca mediul de afaceri romanesc are lipsuri majore, nefiind astfel atractiv pentru potentialii investitori.

FMI a sfatuit autoritatile romane sa continue procesul de dezinflatie printr-o strategie macroeconomica foarte stricta si sa mareasca flexibilitatea fortei de munca. In privinta agriculturii Banca Mondiala considera ca ascensiunea ei depinde de capacitatea de absorbtie a fondurilor europene si de implementarea unor proiecte de reforma.

Fostul ministru al Finantelor, Daniel Daianu, crede ca desi relatia Romaniei cu FMI nu mai este atat de importanta acum, colaborarea cu Banca Mondiala ar trebui sa ramana o prioritate in principal datorita imprumuturilor de care Romania are nevoie pentru reforma in justitie.