Asumarea raspunderii pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) presupune si onorarea acesteia, iar tergiversarile cu privire la vanzare creeaza un deficit de imagine guvernului, considera bancherii

"Guvernul ar trebui sa nu dea semne de neseriozitate si sa se hotarasca la mijlocul privatizarii sa o opreasca. In plus, CEC are nevoie de management extern, altfel nu va putea administra eficient noile directii de dezvoltare, in care actualul management nu are experienta. Primele credite catre companii si persoanele fizice ar putea astfel, sa-i creeze probleme in profit", spune presedintele uneia din bancile interesate de preluarea CEC.

"CEC-ul trebuie privatizat. Chiar daca au fost facute unele achizitii la CEC, acestea erau necesare, intrucat institutia a ramas pentru multa vreme la un nivel incipient din punct de vedere al bazei materiale. Privatizarea CEC trebuie sa aiba loc", comenteaza un presedinte de banca. "CEC-ul trebuie sa se privatizeze, altfel, beneficiul adus de reteaua mare de sucursale se pierde", afirma un alt bancher.

CEC-ul trebuie sa fie gata sa desfasoare creditele venite din partea Uniunii Europene catre comunitatile locale, fiind singura banca din Romania cu o asemenea expunere a distributiei- o buna parte din cele 1.400 de sucursale fiind situate in mediul rural, spre deosebire de alte banci, care nu au sucursale in orase cu mai putin de 10.000 de locuitori, spun oficiali ai unei banci interesate initial de CEC.

Daca CEC-ul nu se vinde, insa, investitorii au si alte cai de a intra pe piata romaneasca.

"Daca includem si privatizarea CEC, cred ca fiecare din aceste banci are cel putin trei modalitati de a intra pe piata romaneasca", a declarat pentru "Averea" un bancher.

Spre exemplu, actionarii Romexterra discuta in prezent cu investitori financiari majori din Europa si din Statele Unite posibilitatea vanzarii pachetului majoritar, dar si pe cea a listarii bancii la Bursa de Valori Bucuresti. Tot in negocieri se afla si actionarii Carpatica. Iar Banca Transilvania, dupa cum spunea seful unei banci, prezinta "toate simptomele unei banci gata de a fi vandute", in pofida negarii existentiei unor negocieri primite de presa in mod repetat din partea actionarilor.

Apoi, anterior aderarii la Uniune si competitiei deschise care va urma, Dexia, unul dintre participantii la privatizarea CEC, a intrat puternic de saptamana trecuta pe piata locala: Dexia Kommunalkredit Bank a acordat un credit de 4,35 milioane EUR (circa 16 milioane RON) Consiliului Judetean Mures, pentru reabilitarea infrastructurii judetului, dar a finantat si circa 5% din creditul obtinut de Banca Transilvania saptamana trecuta. In vreme ce Romexterra asteapta sa fie listata la Bursa de Valori Bucuresti, pentru a vinde un pachet semnificativ catre un partener strategic, Carpatica, banca patronata de omul de afaceri Ilie Carabulea (care are peste 34% din actiuni) este deja pe bursa, insa brokerii spun ca ar face mai bine daca ar mai astepta inainte sa vanda, macar pentru a vedea ratingul de tara imbunatatit in urma aderarii- fapt ce i-ar urca, cel mai probabil, pretul.

Ratingul bun trece primejdia rea

Existenta unui rating este, insa, foarte importanta si din perspectiva asigurarii transparentei in studiul unei banci, pentru oricine ar dori sa aiba relatii cu aceasta. In plus, nu se mai pierde mult timp in efectuarea unor acte premergatoare (due-dilligence), in relatiile contractuale.

"TLV a obtinut recent un rating din partea Fitch (BB minus cu perspectiva stabila, pentru imprumuturile pe termen lung si B pentru cele pe termen scurt) care in primul rand o face vizibila international", spune Ioana Mihai, resident vicepresident al Citigroup- unul din aranjorii creditului sindicalizat al TLV.

"Bineinteles, ratingul este foarte important in obtinerea unui astfel de imprumut", sustine Andreas Kettenhuber, director adjunct al Dexia Kommunalkredit.

Carpatica beneficiaza incepand cu luna august 2005 de calificativul "B2" din partea Moody's pentru depozitele in valuta pe termen lung si scurt, precum si ratingul "E plus" pentru soliditatea financiara a institutiei de credit.

Toate cele trei calificative sunt insotite de perspectiva "stabila". Ratingul "E plus" reflecta faptul ca banca are o retea tanara si de dimensiuni reduse, precum si sustinerea financiara de care aceasta beneficiaza din partea actionarilor.

In fine, Romexterra a recurs la serviciile agentiei de rating Standard & Poor's (S&P), care i-a acordat calificativul "B" atat pentru creditele si certificatele de depozit pe termen scurt, cat si pentru cele pe termen lung cu "o perspectiva stabila".


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.