Vladescu se mai gandeste daca vinde CEC-ul

Privatizarea CEC nu mai constituie o urgenta pentru Guvern, din cauza ofertelor preliminare considerate prea slabe. Surse bancare afirma ca incepe sa castige teren si un curent de opinie conform caruia n-ar fi rau ca statul sa-si pastreze o participatie in sistemul bancar, asa cum s-a intamplat pe alte piete din Europa Centrala.

"Vazand ofertele indicative, nu sunt foarte incantat. Astazi nu pot sa spun ce e cel mai bine pentru CEC. In prezent, Comisia analizeaza care e cea mai buna varianta", a declarat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, seful Comisiei de privatizare a CEC. El spune ca luna ianuarie nu mai reprezinta un obiectiv ferm pentru depunerea ofertelor finale angajante pentru CEC. Conform surselor bancare citate, autoritatile isi pun problema daca nu cumva ar fi mai bine sa continue sa pompeze anumite sume de bani in banca pentru a-i consolida pozitia subrezita in ultimii doi ani.

Potrivit documentului de solicitare de oferte pentru privatizare transmis investitorilor interesati, Ministerul Finantelor - ca reprezentant al statului in calitate de actionar unic al CEC - isi rezerva dreptul de a opri procesul oricand considera de cuviinta. Initial, cei sapte investitori ramasi in cursa pentru preluarea CEC erau invitati sa depuna oferte angajante pana pe 28 noiembrie 2005, insa termenul a fost amanat fara o reprogramare exacta, in asteptarea finalizarii privatizarii BCR. Erste Bank, castigatoarea celei mai mari banci de pe piata pentru 3,75 mld. euro, figura si pe lista investitorilor potentiali la CEC, alaturi de National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen.

Dupa ce pe 21 octombrie au fost depuse ofertele preliminare, surse bancare au afirmat ca acestea nu treceau de 300 mil. euro, desi pe piata circulau evaluari de circa 650 mil. euro.

Activele CEC se ridica la circa 1,43 mld. euro, corespunzator unei cote de piata de circa 5% din sistemul bancar, detine cea mai mare retea teritoriala, cu peste 1.400 de unitati, iar la sfarsitul lui septembrie 2005 inregistra un profit de circa 870.000 de euro, dupa o prima parte a anului cu pierderi. Banca este plin proces de restructurare si dezvoltare de produse si servicii, avand nevoie de eforturi de modernizare si rentabilizare a operatiunilor. In acelasi timp, poate constitui o baza importanta de crestere, mai ales datorita retelei extinse din zona rurala si a oraselor mici, unde alte banci nu ajung. Conform declaratiilor anterioare ale ministrului finantelor, privatizarea urma sa fie accelerata in aceasta luna, insa intre timp Vladescu s-a razgandit.

Dupa privatizarea BCR, statul mai controleaza CEC si Eximbank. Situatia nu este singulara in Europa Centrala si de Est, existand si alte tari care nu si-au privatizat complet sistemele bancare. In Polonia, statul continua sa detina o majoritate de peste 51%in cea mai mare banca de pe piata - PKO Bank Polski, cu o cota de peste 20% din activele sistemului bancar, desi in noiembrie 2004 si-a redus din participatie printr-o oferta publica de 37,7% din actiuni lansata pe bursa de la Varsovia. In Slovenia, nu mai putin de 19% din activele sistemului bancar se afla in portofoliul statului, fara perspective de diminuare a acestei cote in viitorul apropiat. De asemenea, Cehia si-a pastrat doua banci cu capital majoritar de stat, a caror cota de piata cumulata nu trece insa de circa 4%, iar in Slovacia statul mai detine circa 1% din activele sistemului bancar.

Bulgaria a incheiat privatizarea bancilor in 2003. In Croatia exista varianta ca statul sa cumpere HVB Splitska, pe care UniCredit/ HVB trebuie sa o vanda in conditiile in care ajunge la o concentrare de 33% din piata prin fuziunea cu filiala locala a UniCredit, neacceptata de autoritatile croate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe