Anuntata privatizare a Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale nu va avea loc, a precizat ieri, intr-un comunicat de presa, Ministerul Finantelor, fiind vorba numai de instrainarea unui pachet minoritar. Precizarea a aparut la numai o saptamana de la adoptarea in Guvern a unei Ordonante de Urgenta pe aceasta tema.

Statul va ramane principal actionar al acestor monopoluri. In plus, ordonanta de urgenta privind vanzarea unui pachet de 32% din cele doua companii nu poate fi aplicata inainte de modificarea legilor de functionare a acestora.

De exemplu, ar fi trebuit eliminate facilitatile fiscale oferite acestora si schimbat modul in care este distribuit profitul in scopuri "caritabile".

In prezent, spre deosebire de Loterie, organizatorii privati de pariuri platesc o taxa de licenta de 5% din incasari, 10% din incasari taxa de timbru social, 5% din incasarile brute minus taxa de licenta pentru Agentia Nationala pentru Sport si 16% impozit pe profit, dar nu mai putin de 5% din venituri.

La acestea, a mai fost adaugata prin "Ordonanta nr. 39/2005 privind cinematografia" o taxa de cinematografie de 1% din profit. Daca va instraina actiuni unor persoane particulare sau juridice, Loteria va trebui sa plateasca aceste impozite.

"Titlul ordonantei (pentru aprobarea strategiei de "privatizare") este nefericit. Nu este vorba de o privatizare, ci de o ordonanta adoptata in virtutea unor legi anterioare, privind infiintarea Fondului Proprietatea si vanzarea unor pachete de actiuni catre salariati", afirma vicepremierul Gheorghe Pogea.

Acuzat in presa ca ar sta in spatele promovarii acestui act legislativ, Pogea a negat orice implicare, sustinand ca initiatorul este Ministerul de Finante, institutie care de altfel a si confirmat acest lucru.

"Atat transferul pachetului de 20% din actiunile celor doua companii, initierea, derularea si incheierea de oferte publice secundare, cat si oferirea de actiuni spre cumparare salariatilor celor doua companii sunt obligatii ce decurg din legi adoptate de Parlamentul Romaniei", se mentioneaza in comunicatul Finantelor.

Potrivit proiectul de ordonanta de urgenta pentru aprobarea strategiei de "privatizare" a celor doua societati, actiuni reprezentand 32% din capitalul social al Imprimeriei Nationale si Loteriei Romane vor iesi din proprietatea statului. 20% din actiunile fiecarei institutii vor lua calea Fondului Proprietatea, iar pachete de actiuni reprezentand 5% din capital vor fi vandute prin derularea unor oferte publice secundare. Restul de 7% din actiuni vor fi cedate prin negociere directa fara selectie de oferte catre salariati, membrii consiliului de administratie in exercitiu si pensionari cu ultimul loc de munca la cele doua companii nationale, prin intermediul asociatiei ce se va constitui in acest scop de catre acestea.

Proiectul de ordonanta stabileste ca cele doua entitati vor deveni societati comerciale pe actiuni la care statul va ramane cu o participatie majoritara, de 68%. Un pachet de 32% din actiunile companiilor poate impune prezenta unor reprezentanti in consiliul de administratie. Astfel statul nu va putea lua decizii fara acordul actionarilor privati, in sensul alocarii profitului spre diferite destinatii sau a elaborarii strategiei de dezvoltare, decat daca sunt pevazute explicit in lege. In acest caz insa, nimeni nu se va mai inghesui sa cumpere actiuni la Loterie sau Imprimerii, in conditiile in care nu are un cuvant de spus in ceea ce priveste soarta profitului si strategia de dezvoltare.

"Este absolut corect ca cele doua institutii sa nu mai poata efectua acte caritabile (finantarea construirii de sali de sport, a refacerii stadionului Lia Manoliu sau sustinerea Institutului Olimpic Roman, in cazul Loteriei - n.r.) decat cu acordul actionarilor privati. Iar acestia nu cred ca vor fi interesati de astfel de masuri, ci de profit. In plus, orice reglementare legala a destinatiei profitului ar opri actiunile de la tranzactionare", crede Pogea. In prezent, profitul celor doua institutii este directionat prin lege.

O actiune a Loteriei va avea o valoare nominala de 5 lei (50.000 lei vechi), in timp ce una a Imprimeriei de 10 lei (100.000 lei vechi).

De altfel, pentru a putea multumi atat dorinta de finantare a unor proiecte publice a statului, cat si pofta de profit a actionarilor privati, Finantele analizeaza introducerea unei prevederi prin care ar putea dubla profitul companiei - acordarea Loteriei Nationale a unui statut de monopol absolut, prin care sa fie eliminata concurenta reprezentata de marile companii straine prezente pe piata pariurilor cu cote fixe, precum Stanleybet sau Wettpunkt. Iar atunci, fericitii posesori ai celor 32% dintre actiunui ar putea beneficia de o parte dintr-un profit marit. In 2004, Loteria a avut un profit de 55 milioane euro.


Despre autor:

Sursa: Click.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.