Piata produselor de panificatie devine tot mai dinamica. In vreme ce marii producatori incearca sa-si consolideze pozitiile pe piata, din „cascaval“ au inceput sa muste puternic si marii retaileri care detin propriile centre de productie.

Pe piata produselor de panificatie concurenta devine tot mai acerba. Micile brutarii de cartier au pierdut deja mult in fata marilor producatori in batalia pentru miliardul de euro, la cit este estimata piata de profil. Mai mult, din profituri au inceput sa muste foarte puternic si producatorii de pe piata neagra. Iar concurenta nu se limiteaza la atit. In ultimii ani, au venit puternic din urma supermarketurile care isi produc propria piine. Din estimarile ROMPAN, deja marile magazine au cistigat 8-10% din piata de profil. Printre principalii mari retaileri, care au propriile centre de productie, se numara Carrefour, Cora si Kaufland. "La noi se fac diverse chifle si specialitati din piine. Avem cuptoare in magazin, dar coca ne vine semipreparata", sustin reprezentantii Kaufland.

Potrivit acestora, principalul avantaj al acestei "afaceri" consta in atragerea clientilor care gasesc astfel intotdeauna produse proaspete. Printre hypermarketurile care ofera clientilor piine produsa "in house" se numara si Cora. "Noi avem raioane speciale de patiserie si brutarie. Produsele comercializate de noi fac parte din productia Cora, sint realizate dupa retete speciale Cora si cu respectarea conditiilor de calitate Cora", ne-au declarat reprezentanti ai companiei.

Concurenta mare si intre producatorii traditionali

In afara de aparitia unui actor din ce in ce mai important pe aceasta piata - hypermarketul -, in ultimii cinci ani, intre producatorii de piine s-au produs modificari importante. Imediat dupa revolutie, doar o parte dintre producatori au rezistat in conditiile unei cereri in scadere, in timp ce altii au fost preluati de mari companii din afara tarii. Este cazul Vel Pitar, spre exemplu, care s-a format in 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de profil: Mopariv Rimnicu-Vilcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj-Napoca si Granpan Tecuci.

Intre timp, compania a mai fuzionat prin absorbtie cu Spicul Arges Pitesti si a preluat Pangran Iasi, Gorjpan Tirgu-Jiu si o unitate de productie din Bals. Povestea a fost similara si in cazul Loulis Romania, subsidiara a grupului elen cu acelasi nume, care a intrat pe piata autohtona in 1999, in urma achizitionarii complexurilor Mopan Tirgu-Mures si Titan Bucuresti. In ianuarie, anul trecut, Mopan SA si Moara Loulis SA au fuzionat, aprobindu-se schimbarea denumirii noii companii in Loulis SA.

Actorii din piata de profil se asteapta ca in urmatoarea perioada sa se inregistreze si mai multe fuziuni si achizitii. "Se vor produce concentrari de unitati. Cele mari le vor inghiti pe cele mici", ne-a declarat Aurel Popescu, presedintele ROMPAN.

La ora actuala, printre cei mai mari producatori de piine din tara sint Vel Pitar, Loulis Romania, Dobrogea Grup, Boromir si Lujerul Bucuresti. Conform datelor ROMPAN, primele dintre aceste companii detin 25% din piata de profil.

Din datele proprii, Loulis detine la nivelul Bucurestiului o cota de piata de 22% la piine proaspata. De asemenea, Vel Pitar sustine ca are o cota de piata la nivel national de 8% si ca este cel mai mare producator din industria romaneasca de panificatie, realizind in cele 11 fabrici in jur de 10.000 de tone de produse de panificatie pe luna. Pentru anul acesta, compania intentioneaza sa investeasca in jur de 10 milioane de euro si sa-si creasca volumul de vinzari cu 10%.

Consum de patru ori mai mic

Imediat dupa revolutie, in special pe seama faptului ca romanii nu au mai folosit acest produs in loc de furaje, consumul de piine a inceput sa scada semnificativ, diminuindu-se intr-un an cu aproximativ 25%. Procesul a continuat si dupa 2000, dar de data aceasta din alte motive. Astfel, pe de o parte, din cauza diversificarii gamei de produse, iar pe de alta parte datorita pietei negre estimate la aproximativ 50% din piata, statisticile oficiale au consemnat reducerea consumului cu 3-4% in fiecare an. Prin urmare, conform ultimelor date furnizate de statistica, un roman consuma in medie 23 de kilograme de piine pe an, adica de peste patru ori mai putin decit in 1997, cind consumul mediu se ridica la 100 de kilograme.

Diferente au inceput sa apara de-a lungul timpului si in ceea ce priveste sortimentele de piine preferate de romani. Daca in urma cu citiva ani ponderea specialitatilor de piine, precum cea de graham de secara sau alte tipuri in total vinzari era nesemnificativa, acum acestea reprezinta in jur de 12% din vinzari. Totodata, consumatorul roman preocupat din ce in ce mai mult de sanatate a inceput sa prefere piinea ambalata, care are si avantajul ca are un termen de valabilitate mult mai mare. Acest tip de piine detine in jur de 20% din piata.

Evaziune de cinci mii de miliarde de lei

Evaziunea fiscala in sectorul de morarit si panificatie se apropie vertiginos de pragul de cinci mii de miliarde de lei. Conform estimarilor Ministerului Agriculturii, la ora actuala evaziunea fiscala in domeniul morarit si panificatie se ridica la aproximativ 4,8 mii de miliarde de lei vechi. Din aceasta suma, aproximativ 3,5 mii de miliarde reprezinta TVA-ul la piine, o mie de miliarde TVA-ul la faina, restul fiind impozitele neachitate. Sumele au reiesit din scaderea drastica, in statistici, a consumului pe cap de locuitor. Fata de un consum "normal" de 170 de kilograme pe cap de locuitor, din datele INS rezulta ca un roman maninca in medie doar 23 de kilograme.

Etichetarea piinii nu este inca reglementata

Cu toate ca oficialii Ministerului Agriculturii au anuntat ca de la 1 ianuarie, anul acesta, producatorii de piine vor fi obligati sa-si eticheteze pordusele, nici pina la ora aceasta proiectul de act normativ nu a fost finalizat. Reprezentantii ministerului de resort ne-au declarat ca proiectul de act normativ este inca in lucru in cadrul ministerului. Acelasi act normativ ar trebui sa prevada si obligativitatea licentierii depozitelor si silozurilor si contorizarea morilor.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.