Salariatii Loteriei si cei ai Imprimeriei vor primi o parte dintre actiunile societatilor la care lucreaza, dupa un model preluat de la marile privatizari, precum Petrom sau BCR. Practic vorbim despre o noua cuponiada pregatita de doi ani de zile. Modelul va fi extins la toate celelalte firme ale statului.

"Este o strategie care a mai fost folosita si la alte privatizari. Este firesc ca salariatii sa primeasca o parte din compania pentru care au muncit. Nu este nimic iesit din comun", ne-au declarat surse din Ministerul Finantelor. Ar fi totusi un lucru iesit din comun. Faptul ca salariatii celor doua companii de stat primesc actiuni cu toate ca nu este vorba de o vinzare ca in cazul BCR sau Petrom. Modelul este practic patentat acum de Finante si, atita timp cit nu este vorba de o privatizare propriu-zisa, s-ar putea ridica semne de intrebare cu privire la legitimitatea procedurii.

7% dintre actiunile detinute la Loterie si la Imprimerie de Ministerul Finantelor vor fi cedate prin negociere directa fara selectie de oferte catre salariati, membrii consiliului de administratie in exercitiu si pensionari cu ultimul loc de munca la cele doua companii nationale, prin intermediul asociatiei ce se va constitui in acest scop de catre acestea. Pretul pe actiune nu va putea fi mai mic decit valoarea nominala a unui titlu, respectiv 10 lei in cazul Imprimeriei Nationale si 5 lei pentru Loteria Romana.

Actiunile Loteriei Romane si Imprimeriei Nationale sint detinute, in prezent, in totalitate de stat. Aceasta deja cunoscuta procedura este prevazuta in proiectul de ordonanta care va privatiza 32% din cele doua institutii. Pentru constituirea Fondului Proprietatea vor fi alocate 20% din actiunile detinute de stat, urmind ca pachete de actiuni de 5% din capital sa fie vindute prin derularea unor oferte publice secundare. Loteria si Imprimeria vor deveni societati comerciale pe actiuni, la care statul va ramine cu o participatie majoritara de 68%. In acelasi tip de procedura vor intra si alte societati de stat care vor intra la Fondul Proprietatea, cum ar fi Transelectrica, Romgaz, Distrigaz, cele 8 sucursale Electrica, Hidroelectrica, CFR, Metrorex sau Tarom. Loteria va servi ca model pentru aceste societati, deci si angajatii acestora vor lua actiuni.

Cutia Pandorei, deschisa de MEBO

Privatizarile de tip MEBO (program de privatizare in mase) ar putea fi o sursa pentru "moda" actiunilor daruite salariatilor. Acest tip de vinzare presupunea un drept de veto pentru salariati, acestia avind intiietate, daca isi exprimau preferinta pentru cumpararea societatii. Multi investitori au fost goniti astfel de angajati, tribunalele acelor ani dindu-le dreptate celor din urma.

In perioada 1993-1996, spre exemplu, din cele 2.905 privatizari, 837, sau 28,8% au fost facute prin MEBO, arata un studiu al Centrului Roman de Politici Economice, efectuat in 1999. Un alt studiu, citat de autori, bazat pe observarea performantei a 645 de societati privatizate prin MEBO in perioada 1993-1994 (adica 80% dintre cazurile relevante) arata ca acestea au suferit un veritabil declin in 1996-1997.

Profitabilitatea a scazut de la 7,3% in 1994 la 2,2% in 1997, iar gradul de indatorare a crescut, in aceeasi perioada, de la 29,3% la 48,5%. Unul dintre dezavantajele majore ale acestui tip de privatizare era faptul ca doar "oamenii din interior" puteau sa beneficieze de facilitatile MEBO, orice alta entitate fizica sau juridica fiind exclusa.

Dan Ioan Popescu: E vina bancilor, dar este normal

Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei si Comertului, sustine ca moda cu actiunile oferite salariatilor a plecat de la sistemul bancar. Mai precis, a precizat presedintele PSD Bucuresti, de la legea privatizarii BCR. "Acest fenomen a plecat de la banci - a fost introdus pe sistemul de banci si apoi si-au dorit si alti salariati din alte domenii, cum ar fi cei de la Petrom. Initial, la BCR era vorba de 10% din actiuni pentru salariati, dupa care s-a stabilit prin lege sa fie 8%, si de acolo au plecat si discutiile pentru Petrom, in sedintele de Guvern", ne-a declarat Popescu.

Fostul ministru considera, de altfel, ca acest lucru este ceva normal. "Noi vorbim despre trecerea unei forme de proprietate de la stat, care era a intregului popor, la proprietatea privata. In aceste conditii, este normal sa poata fi data o parte catre cei care au contribuit la crearea acelei societati. Si acest lucru este chiar mai normal la companii de tip Petrom, care exista prin propria munca a salariatilor, decit in sistemul bancar, unde e vorba despre banii oferiti de populatie pentru a fi gestionati", a afirmat Dan Ioan Popescu.

Citeste si:

In privinta Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale, fostul ministru PSD s-a declarat de acord cu colegul sau, Mihai Tanasescu. "Loteria si Imprimeria sint cu totul altceva - ele trebuie pastrate integral si o parte dintre venituri trebuie folosite pentru alte actiuni, gen sanatate sau sport. Loteria sau Pronosport valorifica jocurile, spre exemplu sportive, ale cetatenilor; daca toti sint pasionati de sport nu e normal ca o parte dintre venituri sa fie folosite pentru dezvoltarea sporturilor, de exemplu o sala noua pentru campionatul de handbal?", s-a intrebat Popescu.

Exista si riscul ca titlurile sa ajunga pe miini straine

Legea prevede ca salariatii Petrom, atit cei actuali, cit si cei vechi, sa primeasca 8% din actiunile companiei. Aici, lucrurile par sa indice mai degraba o cumparare a pacii sociale decit o justificare de tipul celei formulate de Dan Ioan Popescu, "au pus umarul sa cladeasca firma, trebuie sa le dam si lor o parte". Nu trebuie uitat faptul ca, pentru ca aceste companii sa existe, a muncit o tara intreaga, nu doar salariatii acelor societati, ale caror stergeri de datorii sau retehnologizari au fost suportate, uniform, de toti cei aflati in cimpul muncii. Iar acestia nu isi luau salarii de la firmele respective, spre deosebire de angajatii acestora.

La Petrom exista circa 80.000 de salariati, care trebuie sa primeasca actiuni. Pachetul de 8% costa, la valoare nominala, 235 de milioane de euro. Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vintu sau Dan Voiculescu au fost acuzati ca au interese in ceea ce priveste aceste actiuni si ca ar dori sa puna mina pe ele, in detrimentul salariatilor companiei. Situatia este inca tulbure, intrucit Ministerul Economiei nu a stabilit, nici pina la aceasta data, cum vor fi repartizate actiunile angajatilor.

Ilie Serbanescu: Se pot ridica diversi aspiranti

"Nu as spune ca este vorba de o noua cuponiada. Totusi, salariatii vor plati ceva pe acele actiuni. Nu se va mai intimpla ca acum citiva ani, cind SIF-urile au primit cadou pachete de 30% din actiuni. Sigur, acum se pot ridica anumiti aspiranti la aceste pachete de 7 - 8%. Dar nu avem ce-i face. Acesta este capitalismul: fiecare incearca sa cistige pe spinarea altora", ne-a declarat analistul Ilie Serbanescu.

"E socant"

Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), sustine ca Executivul nu are nici o justificare pentru actiunile oferite salariatilor companiilor de stat.

"Este socant pentru mine cit de putin s-a discutat despre asta, de parca totul ar fi normal si in firea lucrurilor. Nu cunosc nici o justificare pentru aceste masuri, inclusiv la Petrom, dar mai ales la BCR. Pentru ca la intreprinderile mari, din productie, te gindesti ca dai actiuni ca sa inchizi gura angajatilor, dar la banci n-am auzit niciodata de vreun miting al salariatilor sau ca acestia s-ar impotrivi privatizarii", ne-a declarat directorul executiv al SAR.

"Dincolo de toate explicatiile lungi si intortocheate, statul ia niste bani care sint ai lui si ii baga in buzunarul altora, la o mica parte din valoarea reala, fara nici o justificare, fara nici un studiu prealabil. La BCR, unii angajati erau chiar suparati ca erau pusi sa-si cumpere actiuni, era un fel de obligatie de serviciu, si singurii care profita sint sefii, care cunosc valoarea reala a titlurilor. Sint niste salarii pe care nu s-au platit contributii, intr-un moment in care statul se cauta prin buzunare dupa ultimul leu si pune taxe pe orice. Poate ar fi momentul sa-si regindeasca politica. Primul-ministru trebuie sa ne dea o justificare, sa ne explice care este motivul logic pentru ceea ce se intimpla, de exemplu, la CEC", a precizat Ionita.