Anul 2005 a inceput cu reforma fiscala, a continuat cu intrarea in piata a leului nou, a marcat intarirea monedei nationale in fata marilor valute si s-a incheiat, spectaculos, cu cea mai buna afacere facuta vreodata de autoritatile de la Bucuresti: vanzarea, pe bani grei a BCR.

Cota unica, leul nou introdus fara spasme, aprecierea lui si preluarea celei mai banci romanesti fara umbra unei indoieli privind spaga, sunt puncte maxime in orice clasament al evolutiei economice a tarii noastre in ultimii 16 ani. 2005 este primul an in care in Romania a functionat economia de piata, fapt demonstrat atat de amploarea investitiilor straine, cat si de inflamarea consumului.

Tot in 2005 am trait balbaielile in jurul diverselor variante ale Codului Fiscal, care a intrat in vigoare fara a sustine cota unica, riscand sa arunce reforma fiscala in derizoriu. Ministerul Finantelor a gestionat ezitant chestiunea Codului Fiscal, aruncand in ceata mediul de afaceri, care vrea sa stie din timp ce biruri va plati.

Vom intra in anul 2006 cu un Cod Fiscal provizoriu si cu promisiunea ca acesta va fi schimbat si se va aplica dupa sase luni. Am vestejit, in conditii stanjenitoare, acordul cu Fondul Monetar International (FMI). Poate nerealizarea anului a fost mentinerea inflatiei la o temperatura inalta, mult peste diversele estimari ale autoritatilor. Inflatia inalta inseamna preturi mari, credite scumpe si are ca efect scaderea puterii de cumparare. Preluarea BCR ramane afacerea anului, secondata de transformarea Rompetrol in multinationala cu posesiuni europene. Ambele afaceri demonstreaza ca Romania va intra in UE la timp si arata o schimbare de mentalitate fata de tara noastra. 2005 a fost un an bun pentru piata de capital, desi doar doua companii au reusit sa se finanteze prin oferte publice. Bursa, preluata gratis de brokeri in acest an, a fuzionat cu Rasdaq, din ratiuni care tin de reducerea costurilor de tranzactionare. Afacerile Bechtel si EADS s-au lamurit dupa un an intreg de deruta a noii puteri in fata "grelei mosteniri".

Privatizarea BCR este, de departe, cel mai important eveniment economic din acest an. Statul roman a vandut 62% din cea mai mare banca a Romaniei pentru 3,75 miliarde euro. Din acesti bani, statul roman va incasa 2,25 miliarde euro, ceilalti bani ajungand in conturile institutiilor internationale IFC si BERD. Acestia achizitinasera 25% din BCR pentru doar 222 milioane euro. Cumparatorul BCR, Erste BanK, Austria, nu era, inaintea de achizitia BCR, o institutie bancara de prim rang din Europa. Analistii economici au subliniat insa faptul ca banci mari au oferit mai putin pentru ca fiind deja stabile pe piata nu doreau cu orice pret sa se dezvolte. Prin cumpararea BCR, investitiile austriece in domeniul bancar au depasit cu mult pe cele ale altor tari, daca tinem cont si de faptul ca Raiffeisen detine o alta fosta banca romaneasca - Banca Agricola. Tot in domeniul bancar mai consemnam preluarea de catre Bank Leumi ( a doua banca ca marime din Israel) pentru 41,6 milioane euro a bancii Eurom Bank. Tot in acest an Banca Ion Tiriac a fost achizitionata de HVB.

Concurenta intre Petrom si Rompetrol

Tot austriecii erau cei care detineau recordul, inainte de privatizarea BCR, in ceea ce priveste preluarea unui alt activ important al statului. Este vorba de Petrom. Si in acest caz o companie regionala (OMV) a preluat operatorul national in domeniul combustibililor inaintea unor companii de prim rang.

Pentru Petrom austrieci au platit 1, 5 miliarde euro, din care 669 milioane de euro pentru 33 % din actiunile SNP Petrom, ulterior OMV a dobandit participatia de 51% printr-o majorare de capital de 830 de milioane euro. Acesti din urma bani nu au intrat in casieria statului roman. Faptul ca austrieci au facut o afacere este aceea ca isi vor recupera investitia in numai patru ani.

Tot in domeniul industriei petroliere este demn de mentionat patrunderea Rompetrol pe piata vestica. Rompetrol a achizitionat singurul lant de benzinarii independent din Franta, Dyneeff. Ca si Petrom, si Rompetrol anunta profituri record pentru acest an. O parte din banii care le raman in conturi se datoreaza adoptarii cotei unice de impozitare care a redus povara fiscala care apasa asupra firmelor.

Cota unica, intre negru si alb

Adoptarea cotei unice de 16% a fost evenimentul care a marcat intreg anul economic in Romania. Firmele si persoanele fizice sunt taxate cu 16 % din profiturile, repective veniturile lor. Dupa aproape un an de la intrarea sa in vigoare, parerile privind efectele sale sunt impartite.

Citeste si:

Guvernul se lauda ca a strans mai multe venituri la buget in acest an, pe seama ei. Chiar in conditiile in care deficitul comercial a depasit 5 miliarde euro, in care cresterea economica a fost afectata de inundatiile din acest an, se pare ca deficitul bugetar se va incadra in obiecticul asumat de - 1%. Opozitia spune ca din cauza aplicarii cotei unice, guvernul a ratat obiectivele privind inflatia si cresterea economica. Anume fata de o inflatie prognozata la 7% , cresterea reala a preturilor va fi de aproape noua procente, cam cat anul trecut. Iar fata de o crestere economica de 5% (varianta cea mai pesimista), cresterea PIB-ului nu va depasi patru procente.

Din cauza proastei gestionari a cotei unice, in 2005, Romania a intrerupt acordul cu FMI. Acest lucru s-a intamplat la sfarsitul lunii octombrie, cind cele doua parti nu s-au inteles asupra politicilor economice viitoare ale guvernului. FMI a spus ca politica guvernamentala incurajeaza un consum excesiv, deterioreaza echilibrele exerne si afecteaza competitivitatea.

Denominarea - un proces de 18 luni

Un alt eveniment important al anului a fost denominarea, adica taierea a patru zerouri din coada leului. Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, procesul de denominare se refera in prima etapa, cea in derulare, la un leu greu, apoi la un leu tare si in cele din urma, la trecerea la moneda euro. La un leu tare vom putea ajunge, spune Vasilescu, prin sustinerea monedei cu o serie de branduri romanesti puternice.

Retailul, industria famaceutica si cea energetica

Consumul in crestere a facut din retail un domeniu interesant pentru investitorii straini. Pe piata au intrat, in acest an, lanturile de magazine Plus, Kaufand, Penny, miniMAX Discount. Celelalte lanturi de magazine Cora, Selgros, Bricostore, Praktiker au continuat deschiderea de noi magazine. Lanturile de magazine Artima si La Fourmi au fost vandute de proprietarii unor fonduri de investitii straine. Mai trebuie amintita si achizitionarea de catre societatea olandeza Zentiva a companiei farmaceutice Sicomed, pentru peste 100 de milioane de dolari.

In 2005 a continuat privatizarea sistemului energetic romanesc cu distributiile de electricitate Electrica Dobrogea, Banat, Moldova si Oltenia, cumparate de companii precum cea italieneasca ENEL, cea germana E. ON si ceha CEZ.

Comunicatiile atrag investitori straini

La capitolul achizitii straine in Romania, cele mai spectaculoase au fost cele din domeniul comunicatiilor. Vodafone, cel de-al doilea operator de telefonie mobila din lume, a achizitionat pentru 2,5 miliarde dolari companiai Mobifon, detinatoarea marcii Connex. Operator de cablu si comunicatii Astral Telecom a fost preluat, pentru peste 400 milioane de euro, compania UPC Romania - filiala a companiei americane Liberty Global. Tot in domeniul comunicatiilor, compnia greceasca Cosmote a achizitionat de la Romtelecom pentru 120 millioane de euro, 70% din compania de telefonie mobile Cosmorom (redenumita recent Comsote Romania).

Si in domeniul IT-ului s-au inregistrat investitii straine, desi la un nivel modest fata de cel din domeniul comunicatiilor. Siemens Business Services, divizia de consultanta si IT a gigantului german, a cumparat Forte Company, iar americanii de la Ness Technologies au preluat compania Radix. Ambele tranzactii s-au situat undeva in jur de 10 milioane de dolari.

Siveco a fost cumparta in proportie de circa 30% de doua fonduri de investitii, iar 80% din TotalSoft a trecut in proprietatea Global Finance.