1. Dobanzi sub 10%

Scaderea fulgeratoare a dobanzilor la creditele in lei a fost surprinzatoare pentru intreg sistemul bancar. Majoritatea bancilor ofera inca din noiembrie imprumuturi in lei la dobanzi de sub 10% pe an, lucru care parea de neconceput la inceputul anului.

Acesta este cel mai mare castig pentru economia romaneasca, care a dus ani de zile o lipsa acuta de finantare. BNR a fortat bancile comerciale sa reduca drastic dobanzile la lei pentru a descuraja intrarile de capitaluri speculative dupa liberalizarea accesului la depozitele in moneda locala a nerezidentilor.
Finantare ieftina de acum exista, asa ca mai raman de gasit proiectele de investitii.

2. Cota de 1 mld. Euro

Introducerea cotei de impozit de 16% pe profit si pe veniturile salariale a fost primul pas al unei reforme fiscale de amplitudine neasteptata, care a lasat bugetul statului sa se bazeze pe impozite indirecte, precum TVA, care taxeaza consumul. Impozitul pe profit a scazut de la 25% la 16%. Scaderea fiscalitatii a lasat in economie circa un miliard de euro, bani care nu s-au reflectat inca in cresterea investitiilor si a productiei, ci in consum.

In cazul impozitului pe venit, cota maxima era de 40%, rezultand castiguri foarte mari pentru contribuabilii cu venituri peste medie si o crestere a consumului de bunuri scumpe din import. De-abia in 2006 cota de 16% urmeaza sa devina cu adevarat "unica", fiind aplicata tuturor surselor de venit.

3. Tinte macro rasturnate

Cresterea economica asumata de 6% nu va fi indeplinita din cauza inundatiilor.
Cresterea economica din primele 9 luni s-a ridicat la numai 3,6%, comparativ cu 8,3% in 2004 si aproximativ 5% intre 2001-2003. Per total, pierderile cauzate de inundatii in economie sunt estimate de analisti la aproape 2 miliarde de euro.

Si tinta de inflatie a fost ratata, fiind estimata la peste 8,5% la finele anului, fata de obiectivul initial de 6%, pe baza caruia a fost construit bugetul pe 2005. Ratarea obiectivului de inflatie si explozia deficitelor externe, cauzate de consumul din import si combinate cu politici economice considerate "imprudente" au dus la ruperea acordului cu Fondul Monetar International.

4. Vanzarea BCR

Privatizarea BCR aduce statului venituri cu mult peste asteptarile cele mai optimiste, fiind catalogata drept "o poveste de succes". Calculele austriecilor de la Erste Bank, care au acceptat sa plateasca peste 3,7 miliarde de euro pentru a obtine controlul celei mai mari banci romanesti, au aratat mai ales increderea in potentialul de dezvoltare al pietei locale.

Privatizarea celei mai mari banci inchide si istoria nefericita a falimentului Bancorex, in care statul a pierdut peste 2 mld. de euro. Perspectiva cresterilor viitoare ale pietei bancare a triplat valoarea bancii, fata de evaluarile din 2003. Aceasta viziune optimista poate sa ridice semnificativ si valoarea de vanzare a CEC.

5. SIF-urile au batut tot

Ridicarea pragului de detinere la SIF-uri si apoi privatizarea BCR au facut ca anul 2005 sa fie anul SIF-urilor la Bursa de Valori, cu o crestere medie de aproape 175%. Unele din SIF-uri au adus castiguri chiar mai mari, tripland banii investitorilor. In 2005 s-a castigat in continuare foarte bine la Bursa, acesta fiind cel de-al patrulea an consecutiv cu cresteri impresionante pe piata. Impulsionata de investitiile straine tot mai mari si de investitorii nemultumiti de dobanzile tot mai mici oferite de banci, piata in ansamblu, reflectata de evolutia indicelui BET, a urcat cu peste 50%. Valoarea tranzactiilor de pe piata a depasit anul acesta pentru prima data 2 miliarde de euro, in timp ce capitalizarea a sarit de 15 miliarde de euro.

6. Nebunia Logan

Citeste si:

Logan a adus in centrul atentiei lumii auto mondiale fabrica Dacia de la Pitesti, dupa ce modelul lansat de producatorul local a reusit sa atraga comenzi cu mult peste asteptari in toate statele in care a fost lansat. Fie ca a fost vorba de state est-europene, asiatice sau tari din vestul Europei, stocurile programate pentru Logan au fost lichidate imediat, comenzile depasind cu mult planurile initiale ale Renault.
In paralel, piata auto locala romaneasca a explodat - a crescut cu 40% - pe fondul dezvoltarii sistemelor de creditare si mai ales a scaderii generalizate a preturilor ca urmare a razboiului declansat de importatorii si producatorii de automobile.

7. Semnarea tratatului

Semnarea tratatului de aderare la UE in 25 aprilie 2005 a adus un plus de credibilitate Romaniei si noului cabinet condus de premierul Calin Popescu-Tariceanu, aflat la doar 5 luni de la preluarea mandatului. Acest moment a aratat faptul ca destinul Romaniei este indisolubil legat de Europa, intrucat clauza de salvgardare care presupune amanarea aderarii nu poate fi aplicata decat pentru un an de zile, iar oamenii de afaceri au privit astfel cu mai multa incredere investitiile din Romania.

Au persistat insa si dupa acest moment semnele de intrebare in privinta capacitatii Romaniei de a depasi problemele semnalate la inchiderea negocierilor la sfarsitul lui 2004 - cand Romaniei i s-a aplicat clauza de salvgardare.

8. Leul greu, greu vizibil

Taierea a patru zerouri din "coada" leului a fost principala provocare pentru BNR si sistemul bancar in acest an. Leul redevine astfel greu, dupa 15 ani de degringolada macroeconomica.

Fundamentata pe necesitatea usurarii calculelor si a reducerii costurilor de procesare, "denominarea" (asa cum a fost numit procesul de catre banca centrala) a produs multe emotii. Noua moneda a fost lansata cu succes, considera insa BNR, care se plange doar de reticenta agentilor economici de a lucra din nou cu cupiuri metalice.

Leul nou, echivalent a 10.000 de lei vechi, a fost lansat la 1 iulie, iar pana la inceputul lui noiembrie ajunsese sa reprezinte aproape un sfert din numerarul aflat in circulatie.

9. Anul deal-urilor

2005 va ramane ca anul celor mai mari tranzactii private incheiate vreodata in economia romaneasca.
Achizitia Connex de catre Vodafone pentru 2,5 miliarde $, a Bancii Tiriac de catre HVB, a Sicomed de catre cehii de la Zentiva, a Omniasig de catre WienerStaedtische sau a Siveco de catre Intel au fost principalele deal-uri.

Interesul foarte mare al companiilor si fondurilor straine de investitii pentru economia romaneasca prefigureaza un nou val de crestere, la fel de puternic ca si cel din perioada 2001-2004. Pentru marii investitori mai ramane din ce in ce mai putin timp sa se aseze pe piata din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.

10. Cazul Dinu Patriciu

Omul de afaceri Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, a fost retinut de catre procurori la finele lunii mai in dosarul penal al privatizarii Petromidia, fiind pus in libertate in mai putin de 24 de ore. Aceasta retinere a unuia din primii oameni de afaceri din Romania a iscat un val de reactii din partea clasei politice si a comunitatii oamenilor de afaceri.

Patriciu este cercetat in dosarul privatizarii Petromidia alaturi de alti manageri din cadrul grupului Rompetrol. Procurorii il acuza pe Patriciu de spalare de bani si inselaciune, in timp ce presedintele grupului petrolier afirma ca tratamentul la care a fost supus din partea autoritatilor este un abuz.