Desi poate parea un indicator economic sec, PIB-ul poate spune multe despre structura si productivitatea economiei unui teritoriu.

Daca ne comparam cu statele membre ale Uniunii Europene, rata somajului in judetele Romaniei tinde mai degraba spre uniformitate. Extremele noastre (11,1% in Ialomita fata de 2,3% in Bihor si Timis) sunt mici copii pe langa cele inregistrate in Italia (2% in Bolzano si peste 25% in unele provincii din sud), Spania, Germania ori Slovacia (7% in Bratislava fata de 24% in regiunea Vychodne Slovensko). Cu toate ca romanii muncesc aproximativ la fel de mult, cand vine vorba de valoarea muncii lor, lucrurile se schimba.

Astfel, potrivit Institutului National de Statistica (INS), produsul intern brut (PIB) per capita variaza mult de la o zona la alta. Cu alte cuvinte, valoarea productiei economice de bunuri si servicii dintr-un anumit judet impartita la numarul de locuitori ai judetului e total diferita de la caz la caz. Daca in Capitala, de pilda, PIB-ul per capita se apropia de 4.800 de euro, in Vaslui acest indicator era de circa cinci ori mai mic (1.104 euro). De altfel, media nationala a PIB per capita, de 2.223 de euro, este de peste doua ori mai mica decat

PIB -ul per capita in Bucuresti. 31 de judete aveau PIB-ul pe cap de locuitor sub media nationala si numai in cinci cazuri (incluzand Capitala si Ilfovul) acest indicator era cu peste 30% mai mare decat media pe tara.

Datele prezentate sunt valabile pentru anul 2002 si sunt cele mai recente rezultate date publicitatii de catre INS. Cum, insa, in 2003, 2004 si primele 11 luni ale acestui an in economia romaneasca s-au schimbat multe, cifrele s-au modificat si ele, in unele cazuri radical, si acelasi lucru s-a intamplat, probabil, si cu ierarhia de mai sus. Restructurarea industriei, mai ales a celei grele si a mineritului, si-a pus negativ amprenta asupra unor zone, in timp ce investitiile straine au influentat pozitiv altele.

Luand in calcul o serie de indicatori mai recenti (rata de crestere a valorii productiei agricole pe anii 2003 si 2004, rata de crestere a cifrei de afaceri din industrie, constructii, comert si alte servicii, respectiv a investitiilor brute din industrie, constructii, comert si alte servicii pentru 2003 ori indicele productivitatii industriale pentru ultimii trei ani), precum si un coeficient variabil in functie de numarul de locuitori care se afla la munca peste hotare din fiecare judet, "Capital" a incercat sa estimeze cum a evoluat produsul intern brut pe cap de locuitor la nivel local. Rezultatul nu are pretentia ca este suta la suta corect, deoarece nu am avut la dispozitie decat un numar limitat de informatii, insa sunt sanse mari ca el sa fie cel putin partial confirmat de datele pe care le va publica INS peste doi-trei ani.

Conform estimarii noastre, Bucurestiul si Ilfovul au ramas in continuare in top, insa distanta dintre ele si restul plutonului pare sa se fi micsorat putin. La varf au urcat cate doua locuri Timisul, Constanta si Clujul, in timp ce Brasovul, Gorjul ori Sibiul, pentru ca au fost mai greu incercate de restructurarea industriei ori, pur si simplu, pentru ca si-au atins anumite limite, au coborat. In celalalt capat al clasamentului lucrurile au ramas aproape neschimbate, cu mentiunea ca, sub influenta productiei agricole foarte bune din 2004, PIB-ul per capita din judetele Giugiu si Calarasi s-a distantat de cel din Botosani si Vaslui.

Cresterea inregistrata anul trecut in agricultura a facut, de altfel, sa creasca semnificativ PIB-ul in mai toate judetele din sud, unde populatia ocupata in acest domeniu reprezinta intre 40 si 60% din total. Daca acest lucru le-a facut sa urce bine, uneori si cate sase locuri, in clasamentul national, pe termen lung, situatia lor este ingrata, deoarece soarta majoritatii locuitorilor din aceste zone depinde, pana la urma, de capriciile vremii.

Nu in ultimul rand, e bine sa luam in considerare ca in multe din judetele din vestul Moldovei si din nordul Ardealului PIB-ul pe cap de locuitor ar putea fi semnificativ mai mare decat cel estimat de noi pe baza datelor oficiale. Asta pentru ca de aici au plecat la munca in strainatate sute de mii, daca nu chiar peste un milion de oameni, iar ca rezultat populatia reala este mai mica decat cea din statistici.

CUM VA ARATA PIB-UL IN URMATORII ANI

• Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), in 2006 cresterea economica va fi de circa 6,1%. In 2007 ar trebui sa ne asteptam la o crestere de 6,3%, iar in 2008 aceasta ar trebui sa fie de 6,5%.

• Constructiile ar trebui sa contribuie cel mai mult la evolutia pozitiva a PIB (intre 10,2% si 12,2% pe an), urmate fiind de servicii (intre 6,5% si 6,9% pe an).

• In viziunea specialistilor CNP, industria va creste si ea, dar ceva mai putin (cu 5,5-5,6% pe an).

• Pe agricultura ne bazam cel mai putin in viitor: ea ar urma sa creasca cu doar 2,8-3,1% pe an. Insa este posibil ca aici expertii sa-si fi lasat o portita, in cazul in care celelalte ramuri nu vor atinge performantele prezise, agricultura are toate sansele sa creasca chiar mai mult si, astfel, pe ansamblu, prognoza sa se confirme.

Serviciile si industria trebuie sa puna agricultura la colt

CONTRIBUTII Ponderea diverselor domenii in PIB ne spune cat de sanatoasa ne este economia

Ramurile economiei au roluri diferite in formarea produsului intern brut. Cat de mult iau ele parte la acest proces ne ajuta sa vedem la ce nivel de dezvoltare economica am ajuns.

In ultimii ani, serviciile si industria au dominat, cu o pondere totala de circa 72%, procesul de formare a PIB. Agricultura a reprezentat intre 11,4% si 13% (in crestere in 2004 datorita productiei foarte bune), in timp ce constructiile s-au invartit in jurul a sase procente. La prima vedere, impartirea este una normala pentru o tara in curs de dezvoltare. Daca ne uitam la media UE, vom vedea ca, in 2004, agricultura a reprezentat numai 2,3% din PIB-ul Uniunii. Daca la ponderea industriei stam aproximativ la fel, serviciile reprezinta peste 65% din total.

"Obsesia pentru dezvoltarea serviciilor este oarecum falsa. Cheia o reprezinta tot raportul dintre industrie si agricultura si, in special, numarul persoanelor ocupate in agricultura", spune analistul economic Ilie serbanescu. Mai exact, daca, potrivit diverselor surse, intre 30% si 40% din populatia activa a Romaniei, adica in jur de trei-patru milioane de persoane care lucreaza in agricultura, produc numai circa 12-13% din PIB, este clar ca avem o problema. Pe care ar putea sa o rezolve, partial, migratia din ultimii ani catre Occident, avand in vedere ca o parte destul de insemnata din plecati la munca in strainatate provin din randurile agricultorilor.
Consumam mai repede si mai mult decat producem

Citeste si:

Desi reprezinta 44-45% din totalul PIB, adica cu aproape 50% mai putin decat in Uniunea Europeana, serviciile (aici intrand transporturile, comertul, posta si telecomunicatiile, turismul, hotelurile, alimentatia publica si altele, precum si activitatile de administratie publica, aparare si ordine publica, sanatate si asistenta sociala sau invatamant) risca sa fie blocate de lipsa de crestere a industriei, mai cred specialistii. "Serviciile nu pot creste, cu unele exceptii, cum ar fi comertul sau telecomunicatiile, fara sa se dezvolte industria. Nu trebuie sa uitam ca, in economiile dezvoltate, o pondere foarte importanta o reprezinta serviciile industriale", explica Ilie serbanescu. Nici modul in care este cheltuit PIB nu le da motive de bucurie economistilor.

Potrivit datelor INS, desi in primul semestru al acestui an produsul intern brut a crescut cu 4,9% fata de aceeasi perioada a lui 2004, consumul final al gospodariilor populatiei s-a majorat cu mult peste aceasta rata, respectiv cu 11,7%. Desi consumul final al administratiei publice a crescut cu numai 4,2%, pe ansamblu consumul final s-a ridicat cu peste unsprezece procente. Un alt motiv de ingrijorare il reprezinta marirea continua a deficitului de cont curent, care, din cauza ca importurile au avansat cu 17%, iar exporturile cu numai 6%, a dus la incetinirea ritmului de majorare a PIB. Iar cei doi indicatori pomeniti mai sus sunt in stransa legatura, caci importurile au fost stimulate exact de dorinta romanilor de a cumpara cat mai mult.

"Obsesia pentru dezvoltarea serviciilor este oarecum falsa. Cheia o reprezinta tot raportul dintre industrie si agricultura si, in special, numarul persoanelor ocupate in agricultura."
Ilie Serbanescu, analist economic

Sunt sanse mici sa scada diferentele dintre regiuni
PESIMISM Experienta statelor vestice ne arata ca nu avem prea mari sperante sa nivelam discrepantele

Pentru diferentele existente intre judete si regiuni exista numeroase explicatii. Din pacate, solutiile pentru a reduce ecartul dintre Banat si Moldova ori dintre Transilvania si Oltenia sunt mult mai putine.

PIB-ul pe cap de locuitor poate arata, indirect, care este nivelul veniturilor intr-o anumita zona, cat de dezvoltate sunt acolo afacerile, comertul ori infrastructura, cat de utilate sunt casele locuitorilor si, de ce nu, cam cu cine voteaza acestia. Daca istoria ultimelor secole ori distanta fata de Occident pot explica de ce unele provincii au luat-o inaintea altora din punctul de vedere al dezvoltarii, este un pic mai greu de lamurit cum judete vecine, din aceeasi regiune, au rezultate economice atat de diferite.

si, totusi, existenta unor resurse naturale, formele de relief, situarea sau nu in calea unui drum circulat, in apropierea unui aeroport sau a unui oras mare, obiectivele turistice, investitiile straine ori, pur si simplu, traditia locala pot explica de ce un vasluian produce de aproape doua ori mai putin ca un bacauan, un salajan, cu 50% mai putin ca un bihorean, proportia fiind cam aceeasi si in cazul comparatiei dintre teleormaneni si argeseni.

Pe viitor, situatia ar putea sa fie chiar mai grava. "Aceste discrepante mai degraba cresc decat sa scada. Cu toate acestea, sa nu uitam ca exista mecanisme de autoreglare si nu degeaba cei mai multi romani plecati la munca in strainatate sunt din Moldova", spune Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR). In opinia sa, banii veniti de la cei de peste hotare sunt chiar mai importanti decat fondurile structurale de la Uniunea Europeana, caci primii "ajung exact unde trebuie, urmarind prioritatile reale, cu costuri administrative zero".

Cristian Parvan, directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), e mai optimist. El spune ca diferentele intre regiuni si intre judete ar fi putut sa fie si mai mari. Intr-adevar, statisticile arata ca in alte tari ale UE exista discrepante cu mult mai izbitoare. In Marea Britanie, de pilda, daca in Londra PIB-ul per capita era, in 2002, 288% din media UE 25, in regiunea Cornwall acesta reprezenta numai 65% din medie, adica era cu numai aproximativ o cincime mai mare decat cel al Bucurestiului.

In Belgia, regiunea Bruxelles avea acum trei ani un produs intern brut pe cap de locuitor de 2,38 media europeana, in timp ce in provincia Hainaut indicatorul reprezenta numai 0,76 din medie (comparabil cu Ciprul si de doua ori mai putin decat Praga). si in Italia, Spania ori Grecia diferentele sunt izbitoare: de la circa 160% din media UE in Bolzano la aproape 70% in Calabria, de la circa 125% in Madrid la circa 60% in regiunea Extremadura, repectiv de la aproape 110% in Sterea Ellada la numai 55% din medie in provincia Dykiti Ellada.

"Nu avem nici o sansa sa scapam de diferentele dintre regiuni. Nici la case mai mari nu s-a intamplat acest lucru. La mijloc este o combinatie intre conditionari istorice si conditionari ale prezentului - investitii, politici guvernamentale si asa mai departe", considera analistul Ilie Serbanescu.

"Eu cred ca sansa acestor arii sarace, mai ales a mediului rural, ar fi ca intreprinzatorii locali sa vada oportunitatile care li se deschid acolo. Daca nu o vor face ei, o vor face, peste cativa ani, marile firme straine", afirma Cristian Parvan. Chiar daca admite ca infrastructura si conditiile de a face afaceri nu sunt cele mai bune, el crede ca oamenii de afaceri cu viziune ar putea imagina usor in acele zone proiecte care sa fie eligibile pentru finantarea din fondurile europene.

TOPUL REGIUNILOR DUPA PIB PE CAP DE LOCUITOR

Euro - 2002
1. Bucuresti 4.616
2. Banat 2.590
3. Dobrogea 2.392
4. Transilvania 2.314
5. Crisana-Maramures 2.073
6. Oltenia 1.777
7. Muntenia 1.743
8. Moldova 1.615

SURSA: INS

TOPUL JUDEtELOR DUPA PIB PE CAP DE LOCUITOR

(euro - 2002)
1. Bucuresti 4.789
2. Ilfov 3.505
3. Brasov 2.939
4. Sibiu 2.938
5. Timis 2.907
6. Gorj 2.767
7. Constanta 2.648
8. Cluj 2.640
9. Bihor 2.468
10. Arad 2.284
11. Arges 2.240
12. Covasna 2.193
13. Hunedoara 2.167
14. Mures 2.121
15. Prahova 2.085
16. Harghita 1.987
17. Bacau 1.959
18. Caras-Severin 1.949
19. Alba 1.887
20. Satu Mare 1.838
21. Galati 1.812
22. Iasi 1.792
23. Braila 1.734
24. Ialomita 1.692
25. Tulcea 1.682
26. Salaj 1.664
27. Dambovita 1.649
28. Bistrita-Nasaud 1.647
29. Suceava 1.614
30. Maramures 1.588
31. Valcea 1.581
32. Mehedinti 1.545
33. Dolj 1.538
34. Vrancea 1.538
35. Buzau 1.518
36. Neamt 1.495
37. Teleorman 1.485
38. Olt 1.322
39. Giurgiu 1.238
40. Calarasi 1.237
41. Botosani 1.228
42. Vaslui 1.104

TOPUL JUDEtELOR DUPA PIB PE CAP DE LOCUITOR
(Estimare Capital - 2004)

1. Bucuresti 4.873
2. Ilfov 3.942
3. Timis 3.246
4. Brasov 3.160
5. Constanta 3.074
6. Cluj 2.917
7. Sibiu 2.900
8. Gorj 2.873
9. Bihor 2.752
10. Covasna 2.706
11. Arad 2.664
12. Arges 2.457
13. Mures 2.419
14. Hunedoara 2.368
15. Bacau 2.257
16. Prahova 2.244
17. Harghita 2.230
18. Caras-Severin 2.176
19. Satu Mare 2.155
20. Alba 2.140
21. Galati 2.106
22. Tulcea 1.969
24. Ialomita 1.961
25. Bistrita-Nasaud 1.955
23. Iasi 1.926
26. Braila 1.893
27. Dolj 1.891
28. Vrancea 1.848
29. Suceava 1.840
30. Salaj 1.790
31. Maramures 1.787
32. Dambovita 1.778
33. Teleorman 1.714
34. Buzau 1.696
35. Mehedinti 1.689
36. Valcea 1.680
37. Neamt 1.673
38. Olt 1.530
39. Calarasi 1.456
40. Giurgiu 1.414
41. Botosani 1.316
42. Vaslui 1.201