Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slaba veriga din regiune, din cauza indatorarii si fundamentelor macro, cealalta veriga slaba fiind Romania, cu diferenta ca guvernul de la Bucuresti pare serios in relatia cu FMI.

"Ungaria este cea mai slaba veriga", din cauza indatorarii externe, cea mai ridicata din regiune, precum si a fundamentelor macroeconomice mai slabe decat cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, intr-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicatia ungara Portfolio. De asemenea, bancile din Ungaria depind puternic de institutiile de credit din zona euro si de stabilitatea uniunii monetare, a adaugat Vukotic.

Cealalta veriga slaba este Romania, a spus analistul, notand ca principala diferenta consta in faptul ca guvernul roman este aparent serios in privinta incheierii unui acord cu FMI si probabil va reinnoi actuala intelegere, care expira in martie.

"In situatii turbulente, (acordul cu FMI, n.r.) ofera cea mai puternica asigurare pentru investitorii care au in vizor si Romania. Contrar acestei situatii, executivul ungar nu are nicio intentie notabila de a ajunge la o intelegere cu Fondul, asumandu-si astfel un risc major, intrucat intr-un context in care increderea la nivel global se poate deteriora rapid si puternic, Ungaria ar putea sa fie prima tara din care capitalul strain se retrage", a spus analistul RGE, potrivit MEDIAFAX.

Firma RGE, condusa de reputatul economist Nouriel Roubini, a fost criticata la inceputul saptamanii de Ministerul Economiei de la Budapesta pentru ca ar fi cauzat deprecierea forintului printr-o recomandare de vanzare catre clienti.

RGE s-a aparat afirmand ca deprecierea mondei ungare, in jurul pragului psihologic de 300 de forinti pentru un euro, ar fi fost cauzata de comentarii ale ministrului Economiei. Acesta a indicat, in comentarii aparute in presa, ca ar prefera un forint mai slab. Matolcsy este considerat favorit pentru preluarea conducerii bancii centrale in martie.

In timpul crizei financiare din 2008, Ungaria a evitat un colaps financiar cu ajutorul unui imprumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE si Banca Mondiala.

Actualul guvern, condus de premierul Viktor Orban, a intrerupt, insa, acordul dupa instalarea in functie, in 2010. Orban a fost nevoit sa inceapa in 2011 noi discutii cu FMI si UE pentru un acord preventiv, in urma deprecierii forintului, a situatiei economice dificile si a majorarii costurilor de finantare de pe piata internationala. Discutiile au fost tergiversate, dupa ce perioadele de temperare a crizei din zona euro au redus presiunea asupra Ungariei pe pietele financiare internationale, iar tara vecina nu are nici in prezent o intelegere cu institutiile financiare internationale.

Citeste si:
Economia Circulară și Tehnologia de Ultimă Generație. Cum își...
Economia Circulară și...

Pe de alta parte, Romania are in derulare un acord stand-by cu FMI inceput in primavara anului 2011, care urmeaza unei intelegeri de finantare cu FMI, Comisia Eeuropeana si Banca Mondiala, derulata intre 2009 si 2011, cu o valoare de aproape 20 de miliarde de euro.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.