Bancherii, avocatii, notarii, ca reprezentanti ai institutiilor care sesizeaza Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), condus de Iulian Dragomir (foto), au cerut ieri lamuriri cu privire la destinatia informatiilor pe care le ofera potrivit noii Legi a spalarii banilor. Pusi in situatia de a-si pierde credibilitatea in fata clientilor, bancherii au cerut ca, in viitor sa poata avea acces la deciziile Oficiului, pentru a sti cum sa isi gestioneze riscul.

"Ultimele directive europene specifica dreptul celor care raporteaza sa cunoasca ce s-a intamplat cu fiecare caz in parte si daca cercetarile continua", a declarat, luni, Doru Bulata, director executiv la Banca Comerciala Romana, fost membru al ONPCSB, in cadrul unei dezbateri pe tema spalarii banilor. Bancherii au solicitat, de asemenea, lamuriri cu privire la modul in care legislatia trateaza caracterul secret al raportarilor catre Oficiu.

Astfel, cazurile identificate de functionarii bancari intra sub incidenta secretului de serviciu, care ofera mai putina protectie angajatului, si nu a secretului profesional bancar. In plus, potrivit legislatiei romanesti, nerezidentii, prezenti in functii importante in sistemul bancar romanesc, nu au acces la secretul de serviciu. Recent au fost verificate nu mai putin de 60 de conturi ale unor personalitati si firme, in legatura cu tranzactia de actiuni a Rompetrol la Bursa, din perioada lansarii pe piata. Au fost astfel verificate conturile premierului Calin Popescu Tariceanu, ale jurnalistilor Doru Buscu, Mircea Toma, Sorin Rosca Stanescu si ale oamenilor de afaceri Nicolae Ratiu si Dinu Patriciu, desi secretul bancar protejeaza interesele clientilor.

Bogdan Mihai Martimof, membru al plenului Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalari Banilor, a tinut sa-i linisteasca pe participantii la dezbatere, anuntand ca, la Ministerul Justitiei exista deja un proiect de act normativ pentru modificarea legislatiei privind spalarea banilor.

Oficialul ONPCSB a promis ca acest proiect va rezolva atat problema secretului de serviciu, cat si a feed-back-ului solicitat de raportori.

Si procurorii s-au declarat oarecum nemultumiti de actualul cadru legislativ.

Relatia ONPCSB-Parchet este ingreunata de caracterul de secret de serviciu pe care il au sesizarile primite de Oficiu de la banci.

Existenta acestui caracter necesita o procedura de desecretizare a informatiilor inainte de inceperea anchetei propriu-zise, sustine Cristian Anghel, procuror delegat in Ministerul Justitiei.

Citeste si:

"Spargerea" secretului bancar este permisa, potrivit reglementarilor privind prevenirea si spalarea banilor, numai la solicitarea procurorului sau a judecatorului, dupa inceperea urmaririi penale a persoanei care detine contul.

In plus, trebuie sa existe indicii temeinice ca persoana respectiva a savarsit infractiunea de spalare de bani sau cea de finantare a actelor de terorism, cu indicarea datelor operative.

Astfel, ONPCSB detine propria sa baza de date si informatii despre toate operatiunile importante ale posesorilor de conturi de la toate bancile care opereaza pe teritoriul Romaniei.

Oficiul poate oferi aceste date organelor de urmarire penala, la cerere sau din proprie initiativa.

Pe baza solicitarilor venite de la magistrati, ONPCSB efectueaza propriile investigatii si, in cazul in care nu se confirma existenta unor indicii privind savarsirea infractiunilor de spalare de bani sau de finantare a unor acte teroriste este obligat sa refuze solicitarile anchetatorilor. In caz de refuz, ONPCSB pastreaza informatiile bancare in evidenta sa.

Aproximativ 80% din sesizarile transmise Parchetului de Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalari Banilor (ONPCSB) reprezinta fapte de evaziune fiscala de dimensiuni relativ reduse, a declarat ieri Paula Lavric, procuror la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In plus, Parchetul nu dispune de personalul necesar pentru a acoperi toate aceste cazuri, a afirmat Lavric, in cadrul unui seminar organizat de Finmedia pe tema spalarii banilor.