Cand au lansat, la inceputul lunii noiembrie, marca de vin Prahova Estate, moldovenii de la Mold Vin (care detin si faimoasa podgorie basarabeana Purcari) stiau ca nu doar produsele concurentei le-ar putea ameninta succesul sperat. La Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) se afla deja o cerere de anulare a marcii abia lansate, asa ca afacerea putea porni cu stangul. Toate investitiile de marketing, de la conceperea etichetei si pana la cheltuielile de publicitate, estimate la 150 de mii de euro, se puteau duce pe apa Sambetei. Fara sa mai vorbim de cheltuielile pentru eventuala rebrandare.

"Am cerut anularea marcii Prahova Estate pentru ca produce confuzie in randul consumatorilor. Noi detinem de mult timp marca Prahova Valley si suntem hotarati sa mergem si in justitie pentru a ne face dreptate", afirma Mihai Chitic, director comercial al producatorului Cramele Halewood, ce apartine unui mare distribuitor de vinuri si produse alcoolice din Marea Britanie. Potrivit lui Chitic, brandul Prahova Valley, proprietatea Cramelor Halewood, este inregistrat in Europa, Canada, SUA si Rusia si a generat zeci de milioane de euro venituri atat din exporturi, cat si din vanzarile de pe plan intern. Compania britanica a ales brandul Prahova Valley in urma unui studiu de piata. Din 110 cuvinte si sintagme, un grup de consumatori britanici a decis ca denumirea respectiva se asociaza cel mai bine cu vinul romanesc. Firma a investit in Romania, de la sfarsitul anului 1998, cand a cumparat societatea Vinalcool Prahova, peste sapte milioane de euro in retehnologizare si replantari de vita de vie.

Contrargumentele moldovenilor conduc catre cuvantul comun Prahova, nume de rau si de judet. "Nu cred ca ne poate interzice cineva folosirea cuvantului Prahova sau a denumirilor ce cuprind acest cuvant, daca nu sunt deja inregistrate", arata Dan Barsa, directorul comercial la Mold Vin. Potrivit acestuia, denumirea Prahova Estate a fost aleasa de o companie de publicitate din Republica Moldova.

Firma Mold Vin, cu capital romano-moldovenesc, a investit circa cinci milioane de euro intr-o unitate de imbuteliere a vinurilor amplasata in localitatea Ceptura, din judetul Prahova, in mijlocul podgoriei Dealu Mare. Societatea basarabeana face parte dintr-un holding ce detine mai multe firme din fostele tari sovietice, printre care se numara Rusia, Republica Moldova si Ucraina.

Miza conflictului nu se limiteaza doar la bani. "Brandul este expresia personalitatii unei companii. El inseamna valoare adaugata, este "marja", cateodata considerabila, aplicata peste costuri. O companie nu poate functiona pe profit fara un brand", arata Bogdan Branzas, specialist in branding. Dar in ce conditii poate deveni o denumire romaneasca brand international? "Oferta unica, distincta, caracteristici si valori unice atasate brandului, marketing sustinut si foarte mult timp si bani", concluzioneaza Branzas.

Citeste si:

OSIM va decide la sfarsitul acestei luni soarta denumirii Prahova Estate, proprietate a Mold Vin. Rezultatul luptei dintre cei doi producatori va depasi cu mult granitele judetului Prahova. El ar putea stabili reguli noi, dupa care brandurile de vinuri pot folosi denumirile romanesti sau asociate cu Romania.

"Nu cred ca ne poate interzice cineva folosirea cuvantului Prahova sau a denumirilor ce cuprind acest cuvant, daca nu sunt deja inregistrate."
Dan Barsa, director comercial, Mold Vin

Murfatlar si Jidvei s-au batut pentru un porumbel

Cei doi mari producatori autohtoni s-au razboit acum trei ani in legatura cu eticheta ce prezinta un porumbel in zbor.

Imaginea respectiva a fost o garantie in sine a calitatii unui vin in anii ‘80 si inceputul deceniului trecut, deoarece se punea pe sticlele de vin "pentru export". Imaginea porumbelului a fost proprietatea producatorului american de bauturi racoritoare Pepsi, care exporta vin romanesc cu respectiva eticheta in America. Gigantul american nu avea dreptul sa transforme in valuta castigurile obtinute in Romania, asa ca era nevoit sa cumpere vin cu leii obtinuti din vanzarea sucurilor, pe care incasa apoi valuta, exportandu-l in SUA. In prezent, doar Murfatlar mai are etichete cu porumbelul. Cristian Fuga, directorul comercial de la Jidvei, ne-a declarat ca societatea nu mai foloseste eticheta respectiva, fiind vorba de un "brand erodat".