La o zi dupa ce a hotarat majorarea lichiditatilor atrase de pe piata monetara, banca centrala a si trecut la fapte: BNR a absorbit ieri 6,25 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro) printr-o emisiune de certificate de depozit pe trei luni, la o dobanda medie de 5,98%, in crestere cu 1,64 puncte fata de licitatia precedenta din octombrie.

Dobanda maxima acceptata a fost de chiar 7,45%, adica foarte aproape de dobanda de politica monetara de 7,5% reconfirmata miercuri de Consiliul de Administratie al BNR. Generozitatea brusca a Bancii Nationale a impins multi jucatori sa vanda euro pentru a plasa leii la noile dobanzi, determinand scaderea cursului de schimb al euro cu 407 lei vechi, pana la 36.267 lei vechi pentru un euro.

Chiar daca banca centrala nu a semnalizat in mod oficial o majorare de dobanda, practic, aceasta s-a produs: anterior operatiunii de ieri, dobanda medie de sterilizare coborase la circa 4% pe an, respectiv cu 3,5 puncte sub nivelul dobanzii de politica monetara. Tocmai aceasta diferenta permite BNR majorarea efectiva a dobanzii la care intervine pe piata, fara a da un semnal formal de intarire a politicii monetare.

De data aceasta, lucrurile s-au petrecut foarte repede: chiar in seara zilei de miercuri in care a avut loc sedinta Consiliului de Administratie al BNR, dedicata evaluarii politicii monetare, banca centrala a si comunicat deciziile adoptate, inclusiv accea de a folosi toate instrumentele de care dispune, inclusiv prin sporirea volumului de sterilizare, pentru a contracara presiunile inflationiste in crestere. Ieri dimineata, cand au inceput lucrul, bancherii aveau deja pe masa un indiciu privind schimbarea de atitudine a BNR, care nu a intarziat sa se materializeze atat in cresterea sumelor sterilizate, cat si in cresterea dobanzii.

Atragerea unei sume atat de consistente, de 6,25 miliarde de lei, adica substantial peste nivelul planificat de 5 miliarde de lei, si la o dobanda considerata surprinzator de mare, a fost un gest suficient pentru ca piata sa se gandeasca la o revenire a dobanzilor la scadentele scurte.
Asa ca multi jucatori n-au ezitat sa vanda euro pentru a plasa leii la noile randamente oferite de BNR, net mai generoase decat cele din ultima luna si jumatate.

In aceste conditii, piata valutara s-a deschis ieri la cotatii sub cele inregistrate la inchiderea de miercuri - 3,6600/3,6650 lei pentru un euro.

Citeste si:

In scurt timp, ordinele de vanzare au impins cursul si mai jos, spre 3,65 lei. Caderea a continuat apoi pana spre 3,6250/3,6300 lei pentru un euro. La acest nivel interesele de vanzare s-au diminuat, iar cotatiile au ramas stabile pana la inchiderea pietei.

Dealerii spun ca volumele tranzactionate au fost usor mai mari decat in zilele precedente, insa nu extraordinare, iar scaderea cotatiilor a fost antrenata in special de lipsa interesului de cumparare.
Pe de alta parte, in piata se conturase deja sentimentul ca nivelurile de peste 3,67 lei pentru un euro atrag interese de vanzare. Astfel, miscarea de ieri a venit in continuarea tendintei incepute inca de marti, cand cursul coborase cu 0,0151 unitati.

Euro inchide astfel cocoasa pe care a inceput sa o deseneze pe 13 octombrie, cand a urcat peste pragul de 3,6 lei, fiind cotat dintr-o data la 3,6203 lei.

Inca inainte ca BNR sa-si anunte intentia de a steriliza sume mai mari prin depozitele atrase pe termen de o luna si certificate de depozit pe trei luni, pe piata bancara se instalase un sentiment de asteptare a revenirii dobanzilor practicate de banca centrala.

"Asistam la evolutii nesustenabile ale dobanzilor influentate de BNR. Declinul exagerat al dobanzilor reduce interesul clientilor pentru depozite bancare. Nici nu-mi pun problema ca dobanzile ar putea ramane mult timp sub inflatie pentru ca intr-un asemenea caz bancile s-ar putea confrunta cu riscul unor probleme de lichiditate in conditiile in care creditele cresc deja mai repede decat depozitele", afirma in prima parte a zilei de ieri Nicolae Danila, presedintele BCR.

"Dobanzile sub nivelul inflatiei contureaza o situatie care nu poate sa mai dureze mult. Ne trebuie dobanzi real pozitive", a declarat si Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.