Listarea unei companii la Bursa de Valori din Bucuresti (BVB) e mai scumpa decat intrarea in Bursa din Londra, au admis ieri marii jucatori ai pietei. "Listarea la Bursa din Londra e mai ieftina. Nu Bursa scumpeste listarea la Bucuresti. Practicam cele mai mici comisioane din Europa, de altfel noi am redus costurile an de an de an", a explicat Stere Farmache, directorul general al BVB. Casa de brokeraj are comisioane negociabile, care coboara in cazul unui contract de valoare mare.

De altfel, a observat Andrei Siminel, presedintele Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM) asa-numitele "costuri cu manopera", in care intra platile catre brokeri, consultanti sau avocati, sunt mai mici la Bucuresti decat la Londra. Comisioanele arbitrului pietei de capital, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), calculate uneori la valoarea tranzactiei, sunt "vinovate" pentru costurile uriase ale listarii sau ale emiterii obligatiunilor.

Intr-adevar, casele de brokeraj au negociat cu sefii Bursei un comision "zero" pentru listarea primelor emisiuni de obligatiuni, dar n-au putut evita plata catre CNVM. Desi scumpa, listarea la Bucuresti poate fi mai utila pentru firme decat prezenta pe piata londoneza, unde banii fosnesc numai pentru titlurile cunoscute. "Londra imi furnizeaza resurse, dar nu sunt cunoscut, nu le atrag", spune Siminel.

Costurile mari ale listarii nu sunt singurele bruiaje in calea dezvolarii pietei bursiere romanesti. Bursa nu a reusit inca sa devina o alternativa puternica de finantare a afacerilor, in competitia cu bancile comerciale.

Desi cadrul legal este oarecum adaptat Directivelor europene, piata e stanjenita de faptul ca legislatia protejeaza mai ales pe datornic in fata creditorului, ca valoarea unui imprumut din piata de capital sub forma obligatiunilor e limitat la trei patrimi din capitalul firmei, iar institutiile financiare nebancare nu se vor finanta prin bonduri, spune Dan Bunea, vicepresedinte executiv al Bancii Comerciale Romane (BCR). "Finantarea bancara nu are limite legate de valoarea capitalului, ea depinde de afacere, de solvabilitate si alte criterii tehnice. Ar trebui sa lasam fortele pietei sa lucreze, nimeni nu se poate opune si nu sunt normale astfel de limitari", a explicat ieri Bunea la Formul Financiar Sud-Est European.

El crede ca piata de capital va fi impulsionata de emiterea de obligatiuni ipotecare, care este simultan o solutie de finantare si o necesitate. "Necesarul de finantare pe termen scurt pentru locuinte este estimat la cinci sase miliarde euro. Daca ignoram standardele europene, pana in 2010-2015 finantarea constructiei locuintelor este estimata la 30-40 miliarde euro. Cam 50-60 miliarde euro ar trebui sa poata fi coagulati pentru a finanta dezvoltarea constructiilor de locuinte la nivelul standardelor europene in acest interval", spune Bunea.

Pe de alta parte, titlurile de stat nu sunt listate la Bursa inca, iar chingile in care e tinut deficitul fiscal nu par sa anunte emisiuni masive. Absenta titlurilor de stat, disparitia interesului bancii centrale de a mai plati bine banii in exces din piata, lasa bani in plus la dispozitia bancilor, care, pentru a-i vinde, scad dobanzile.

Citeste si:

Scaderea dobanzilor bancare face atractiva utilizarea investitiilor in titlurile listate pe piata de capital, a observat Bunea. Bancile, care sunt principalii finantatori ai afacerilor romanesti, au un exces de lichiditate pe termen scurt intre 6-6,5 miliarde euro.

Acesti bani isi cauta debusee pe piata imobiliara, pe burse, dar e posibil sa se duca spre consum. Bunea avertizeaza ca o parte din aceste lichiditati in exces, cam 60-70% s-ar putea indrepta catre consum, ceea ce ar crea o presiune inflationista in urmatoarele luni.

In plus, spune Bunea, liberalizarea contului de capital n-a reusit sa elimine diferentele de dobanda intre finantarea in lei si cea in valuta.

El crede ca, pe termen scurt, vom continua sa asistam la perpetuarea acestor diferente. In esenta, listarea la Bursa a coincis cu privatizarea companiilor de stat. S-ar fi putut sa se listeze mai multe companii, dar nu s-a intamplat asta, arata Bunea.

El spune ca sunt slabe sansele ca investitorii strategici sa listeze companiile romanesti preluate la Bucuresti. "Vom vedea multe societati romanesti care ar fi putut fi listate la Bucuresti, pe alte piete de capital din strainatate, dupa preluarea de catre investitorii straini", a adaugat vicepresedintele executiv al celei mai mari banci romanesti.

Desi piata e organizata, reglementata, totusi, oportunitatile de finantare sunt limitate la Bucuresti. In concluzie, Bursa va functiona cand isi va putea indeplini rolul de piata, avertizeaza Bunea.