Pe piata creditelor de consum, parteneriatele se vand bine

Fiecare din marii retaileri din domeniul electocasnicelor incearca sa concureze la acordarea de cat mai multe facilitati pentru cei care doresc sa cumpere un produs in rate. Romania este o tara atipica si in ceea ce priveste creditarea. O spun chiar statisticile BNR. Iar situatia pare ca nu se va schimba prea curand.

Daca in Occident, ponderea cea mai mare in totalul imprumuturilor pentru populatie o au creditele cu destinatie imobiliara - circa doua treimi din total - iar creditele de consum detin doar o treime, in Romania situatia este exact invers.

In 2004, la inceputul anului, Banca Nationala a Romaniei emitea o serie de norme pentru domeniul creditarii, iar in septembrie 2005, aceeasi institutie de reglementare recidiva. Incercand insa temperarea creditului de consum, Banca Nationala inregistra o mare infrangere pentru ca piata bunurilor de larg consum replica rapid prin ocolirea restrictiilor sale prin metode cat se poate de legale, lovitura BNR, fiind insa primita de domeniul imprumuturilor imobiliare.

Metoda gasita pentru continuarea creditarii pe cat de simpla, pe atat de ingenioasa (imprumuturi direct in magazine in conditii mai avantajoase decat in trecut) a favorizat intr-o masura foarte mare tocmai lanturile de magazine de electronice si electrocasnice.

Pe de o parte, ele au castigat prin cresterea vanzarilor, iar pe de alta parte au putut prelua de la banci o activitate extrem de banoasa: acordarea de credite de consum. Bancile au reactionat destul de timid. La ora actuala, doar BRD detine o divizie specializata de gestionare a portofoliului de credite de consum BRD Finance Credite de Consum, in vreme ce Raiffeissen are o astfel de divizie in colaborare cu lantul de magazine Altex. In rest, chiar daca alte banci (Banca Tiriac, Finansbank, BCR) au realizat parteneriate cu lanturile de magazine, ele am putea spune ca se afla la mana acestora, in competitia pe care o au cu institutiile de credit nebancare (Credisson, Estima Finance).

Evolutii spectaculoase in topul firmelor

Lupta este insa la fel de dura si la nivelul retailerilor pe o piata a carei miza in 2004 se cifra la un volum al afacerilor de circa 700 milioane de euro. De curand, numarul 1 in domeniul vanzarilor de electrocasnice si electronice, Flanco, a coborat pe locul 3 (cifra de afaceri de 96,4 milioane de euro in 2004 si de 120 milioane de euro -estimare - in 2005), lasand pe primele doua locuri pe rivalii sai Altex (146,9 milioane in 2004 si de 265 milioane de euro - estimare - in 2005) si Domo (100,9 milioane in 2004 si de 135 milioane de euro -estimare - in 2005). Miscarea a produs se pare "detronarea" lui Marius Ghenea din functia de director general la Flanco.

Castigatorul acestei "curse" pe termen lung este insa greu de stabilit la momentul de fata. Momentan, o anumita filosofie de dezvoltare - aceea care se bazeaza pe existenta unor spatii mari de vanzare si pe o retea in continua crestere - a avut castig de cauza acum. Altex, cu o retea de 115 magazine in acest moment si o suprafata totala de circa 50.000 de mp, a lansat, spre exemplu, un nou concept de magazin de electrocasnice, de dimensiuni foarte mari, dar si noi produse, cum ar fi "Credit doar cu buletinul". Extinderea rapida a retelei inseamna castigare de cota de piata, dar si cresterea gradului de indatorare al firmei.

Domo, retailerul de pe locul 2, detine o retea de 110 magazine, cu o suprafata totala de 30.000 mp, iar Flanco, aflat, dupa cum am mai mentionat, pe locul 3, are acum o retea de 90 de magazine, cu o suprafata totala de 25.000 mp. Ultimul se bazeaza insa pe o filosofie diferita de cea a Altex, si anume pe o crestere moderata a cifrei de afaceri de 15-20% pe an si pe obtinerea celor mai mari vanzari raportate la mp, gradul de indatorare al firmei catre terti fiind mentinut la cote scazute.

In lupta pentru desemnarea locului 1 pe piata electrocasnicelor vor concura in viitor si alte tendinte. Una dintre ele este extinderea liniilor de produse comercializate prin lanturile de magazine. Astfel, in ultima vreme, s-a putut constata prezenta intr-un procent din ce in ce mai mare in magazinele de electrocasnice a produselor din domeniul IT si al telefoniei mobile.

Parteneriate cu bancile

Un al doilea camp de actiune in castigarea de cota de vanzari este asigurarea unui acces cat mai facil la produsele comercializate. Astfel, daca pana acum fiecare din retailerii mentionati a incercat sa concureze la acordarea de cat mai multe facilitati pentru cei care doresc sa cumpere un produs in rate si in parte a reusit, un studiu Daedalus Consulting aratand ca in 2004 cel mai popular tip de credit este cel pentru achizitionarea de electrocasnice/electronice, in prezent imprumutul pentru cumpararea de astfel de produse pare sa-si fi atins in mare masura limitele. Urmatorul pas in aceasta directie este deschiderea de linii de credit pentru potentialii cumparatori, linii de credit care sa-i permita acestuia sa cumpere in rate din magazinele de produse de electrocasnice si electronice, fara a mai fi nevoie de fiecare data de parcurgerea procesului de acordare a creditului.

Altfel spus, cardurile de credit si in special cele cobranded vor castiga din ce in ce mai mult teren. Proliferarea din ultimul timp a acestora (vezi cardul Avantaj emis de Finansbank si Bucuresti Mall, cardurile emise de BRD Groupe Societe Generale, in parteneriat cu Carrefour si Praktiker, cel emis de Banca Transilvania impreuna cu Credisson sau cel al BCR realizat impreuna cu Altex) arata ca fenomenul a inceput deja sa se produca. Cu aceasta insa se poate vedea ca "mingea" a trecut din nou in mare masura pe terenul bancillor, care vor deveni parteneri valorosi pentru retaileri in lupta pentru castigarea de cote de piata pe segmentul electronicelor si electrocasnicelor. Atragerea de catre retaileri in astfel de parteneriate a unor banci cu un numar cat mai mare de clienti detinatori de carduri va constitui de asemenea o tinta majora pentru urmatoarele luni.

Exista, ce-i drept, la acest moment o serie de obstacole in dezvoltarea cardurilor de credit cobranded, unul dintre ele fiind timpul de obtinere mai lung decat cel al unui credit de consum (aproximatv dublu), dar si numarul mic de comercianti acceptatori de carduri. Nu in ultimul rand, educarea clientelei bancare in ceea ce priveste avantajul detinerii unor astfel de carduri reprezinta, de asemenea, o provocare pentru urmatorul interval de timp.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe