Bancherii au inceput din prima zi de lucru sa analizeze impactul introducerii cotei unice de impozitare de 16 la suta pentru a vedea de unde au de castigat, dar si la ce riscuri se expun. "Cred ca introducerea cotei unice si reducerea fiscalitatii vor avea efecte pozitive. Oamenii vor avea mai multi bani si in primul rand vor scadea restantele la credite", ne-a declarat Rasvan Radu, vicepresedinte Raiffeisen Bank.

Si Radu Gratian Ghetea, vicepresedintele Alpha Bank Romania, este de parere ca bancile vor avea de castigat de pe urma introducerii cotei unice. "E putin prematur pentru a cantari toate efectele pozitive si negative care vor aparea in urma introducerii cotei unice. Insa, per total, efectele par mai degraba pozitive", ne-a declarat Ghetea. "In zilele urmatoare, toate bancile vor analiza cu toata atentia daca masura de reducere a fiscalitatii le va afecta si daca vor trebui sa-si adapteze activitatea noilor conditii. Un lucru este cert: populatia si companiile vor dispune de mai multe resurse financiare, fapt care va avea implicatii asupra activitatii bancilor: pe partea de creditare, dar si pe partea de atragere de depozite", sustine presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. Pe langa scaderea restantelor, bancherii se tem totusi ca introducerea cotei unice ar putea sa le dea peste cap calculele, daca romanii se vor grabi sa ramburseze mai repede creditele pe care le-au contractat.

Desi bancherii nu exclud aceasta posibilitate, ei sunt totusi optimisti. "Nu cred ca vor fi foarte multi cei care vor dori sa ramburseze mai repede creditele", sustine Rasvan Radu. In privinta impactului introducerii cotei unice asupra dobanzilor practicate la depozite, bancherii sustin ca este prea devreme sa se pronunte in acest sens. Ei atrag atentia insa ca semnalele privind nivelul dobanzilor sunt mai degraba date de Banca Centrala, prin nivelul dobanzii de interventie, care a anuntat deja ca planuieste sa continue reducerea dobanzii de interventie in perspectiva liberalizarii complete a contului de capital. Florian Libocor, analist la BRD, sustine insa ca romanii nu-si vor folosi toti banii in plus pentru rambursarea creditelor si ca o parte a surplusului de venituri va putea lua calea investitiilor si a economiilor.

"E posibil ca in unele cazuri, plusul de venituri sa se orienteze spre investitii si economii", sustine Libocor. Insa, spre deosebire de anii trecuti, tot mai putini romani vor apela la dolarii si euro "la saltea" ca mod de economisire, spune Libocor. "Inca din 2004 s-a dovedit ca a cumpara valuta nu mai este o solutie optima de economisire. Cei care au economisit euro anul trecut s-au trezit ca pot cumpara mai putin la sfarsit de an cu banii respectivi daca-i schimba in lei", apreciaza Libocor. El crede ca, in aceste conditii, bancile "isi vor diversifica oferta de produse de economisire. Vor raspunde la noile conditii relativ repede", spune Libocor. In acelasi timp, el avertizeaza ca in conditiile tendintei de reducere a dobanzilor, cei care vor sa economiseasca se vor uita dupa depozite cu dobanda fixa, in timp ce bancile vor incerca sa limiteze riscul de a plati dobanzi prea mari oferind depozite cu dobanda variabila. Insa produsele cu dobanda fixa nu vor domina piata in 2005, "pentru ca astfel de produse isi au locul in economiile <>. Or, in Romania, anii urmatori vor fi ani de schimbare, de dinamica. In astfel de perioade, cuvintele de ordine pentru banci sunt "flexibilitatea si prudenta", sustine Libocor.