Castiguri mari ar trebui sa vina pentru operatorul de telefonie mobila Zapp, Romtelecom si grupurile de cablu RCS&RDS si Astral-UPC de pe urma cresterii pietei Internet in banda larga (broadband). Dupa ce, pana acum, acest serviciu a fost "gustat" mai mult de companii, incepe batalia pentru clientii rezidentiali.

Oferim Internet la calitate net superioara si raport calitate/pret fara concurenta" - asa suna textul unui anunt lipit la avizierul unui bloc din cartierul bucurestean Pantelimon, unul asemeni altor sute, poate mii, din intreaga tara. Anunturile de acest tip se refera la serviciile unor furnizori de Internet "alternativi" - pe scurt, la administratorii unor retele de cartier si se poate spune ca au destul de mult succes, numarul abonatilor la retelele de cartier fiind intr-o continua crestere. Iar asta dovedeste doua lucruri: ca exista cerere pentru date si Internet, dar ca preturile si serviciile furnizorilor traditionali nu sunt suficient de competitive.

Cifre oficiale despre gradul de raspandire a retelelor de cartier nu exista si nici datele despre furnizorii oficiali nu abunda. Sunt analisti care cred ca un studiu de piata serios despre numarul real de clienti ai furnizorilor de Internet alternativi ar arunca in aer statisticile companiilor de consultanta si ale institutiilor statutului.

Si totusi, informatii neoficiale exista: potrivit site-ului www.retele.net, un veritabil portal al micilor furnizori, la nivelul intregii tari exista 423 de retele si 105.000 de clienti Internet in banda larga, adica legaturi cu viteze de transfer de peste 128 kbps. Sunt multi, sunt putini?

Sa vedem, spre comparatie, cifrele operatorilor traditionali. Un studiu al companiei de consultanta Roland Berger Strategy Consultants, bazat pe date proprii, ale OECD si ANRC, spune ca nici doi din o suta de romani nu sunt utilizatori de broadband. in cifre absolute, circa 2% din populatia Romaniei inseamna circa 400.000 de utilizatori de Internet in banda larga. E vorba de clientii RomTelecom (prin legaturi DSL, nu dial-up), Zapp (CDMA) si Astral-UPC sau RCS & RDS (cablu TV). Cifrele exclud clientii dial-up si cei GPRS (transfer de date prin retelele furnizorilor de telefonie mobila).

Cei 100.000 de clienti ai furnizorilor alternativi reprezinta un sfert din numarul cumulat de clienti ai operatorilor clasici - o cifra semnificativa. Nici valoric aceasta piata nu e de neglijat. Daca inmultim cei 100.000 de clienti cu un abonament anual de aproximativ 120 de euro (adica 10 euro lunar), obtinem 12 milioane de euro - echivalentul a 20% din piata utilizatorilor de Internet ai clientilor traditionali.

"Multi din micii furnizori de cartier lucreaza la negru si ne concureaza neloial", spune Dinu Malacopol, director de Internet si date in cadrul Astral Telecom - care, dupa fuziunea cu UPC, este cel mai mare furnizor de Internet si cablu din Romania. "in timp, cred ca doar 20% din furnizorii de cartier vor supravietui. Restul vor disparea", adauga Malacopol.

Totusi, cei peste 100.000 de clienti ai retelelor paralele arata o tendinta. Clientii rezidentiali vor Internet la o viteza rezonabila, insa nu sunt dispusi sa plateasca tarifele practicate de RCS&RDS, UPC-Astral, RomTelecom sau Zapp.

Pornind de la aceasta premisa, marii furnizori pariaza pe faptul ca Internetul in banda larga si datele vor genera cresterea veniturilor pe cap de abonat. Cablistii nu se mai pot baza doar pe serviciile traditionale de CATV, care le asigura venituri relativ reduse, RomTelecom se confrunta cu o scadere usoara a numarului de linii fixe, iar Zapp, desi se pozitioneaza ca furnizor de comunicatii mobile, nu ii poate ajunge prea repede din urma pe rivalii Connex si Orange.

Richard Anderson, directorul UPC Romania - care conduce si Astral, pe care UPC a cumparat-o in aceasta vara -, spune ca se asteapta la o crestere anuala de 15-20% a venitului mediu per abonat, lucru care va fi posibil in principal datorita datelor si pachetelor de programe. De asemenea, managerii RomTelecom se uita cu ingrijorare la evolutia descrescatoare a numarului de abonati de linii telefonice fixe, o tendinta care se manifesta in intreaga Europa, si inteleg ca viitorul este al datelor.

Va fi suficenta simpla dorinta de crestere a cablistilor si operatorilor de telefonie pentru a misca inainte piata de Internet in banda larga, la nivelul clientilor individuali? Valentin Stefan, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants, crede ca dinamica pietei de Internet si date este generata de trei factori: infrastructura, continut si context (prevederi legale, concurenta, strategii guvernamentale).

Citeste si:

De asemenea, pretul este un factor important in luarea deciziei de a te abona la un serviciu. "Probabil ca operatorii, chiar daca nu vor scadea preturile, vor oferi mai mult la tarifele actuale", este de parere Valentin Stefan. Daca ne uitam la ratele de penetrare a Internetului in banda larga in statele din Europa Centrala si de Est - barometrul de referinta cel mai potrivit pentru Romania -, cifrele nu arata stralucit nici in Cehia, Ungaria si Polonia. Cehia sta chiar mai prost decat noi: rata de penetrare a broadband era la sfarsitul lui 2004 de 1,6%, fata de 1,8% in Romania. in Cehia insa, penetrarea telefoniei mobile bate toate recordurile din regiune, rata fiind de 106%. in Romania, aceeasi rata este de 50%. Si intamplator sau nu, "grosul" broadband-ului in Romania vine tot dinspre un operator de telefonie mobila, Zapp - care, potrivit Roland Berger, este principalul furnizor de broadband in Romania, cu clienti mai multi decat RCS&RDS si UPC-Astral la un loc.

"Pe termen scurt, tendinta este de reasezare a clientilor pe tehnologiile traditionale, cablu si DSL", spune consultantul de la Roland Berger. Cu alte cuvinte, operatorii CATV si RomTelecom vor beneficia in urmatoarea perioada de cresterea pietei rezidentiale. Nici Zapp nu va sta pe loc, insa publicul sau tinta este o nisa: utilizatorii de Internet care se deplaseaza mult.

Este de asteptat ca, pana la un nivel de penetrare a broadband-ului de circa 7%, cresterea sa fie de 100% pe an. Cel putin pana acum, previziunile privind dublarea numarului de clienti s-au adeverit. in 2004, rata de penetrare a crescut de la 0,9% la 1,8% fata de 2003. Procente mici, cresteri mari. Daca raportam abonatii la numarul de gospodarii, nu la intreaga populatie, aceasta rata de sub 2% ar ajunge la 4-5%.

Dezvoltarea broadband-ului nu e totusi un moft - la nivelul european este inclusa in strategiile de dezvoltare a comunitatii, iar accesul la Internet devine sinonim cu accesul la informatie; clasa politica romaneasca promite ca va elabora, si pentru Romania, o astfel de strategie.

Dar ce rol poate avea guvernul in dezvoltarea unei astfel de tehnologii? Un exemplu ar fi crearea de platforme hardware si software la nivelul adiministratiei pentru plata taxelor si impozitelor prin Internet. Cativa pasi au fost facuti, dar deocamdata efectele sunt limitate. in afara de impozite si taxe platite de la distanta, broadband-ul este necesar si pentru divertismentul digital: descarcare de fisiere muzicale si video. Pentru moment insa, foarte putini romani gusta serviciile de divertisment platite.

De aceea, un motiv important pentru care cei peste 100.000 de abonati ai retelelor de cartier au optat pentru un mic ISP (uneori, clandestin) ar fi ca au acces la continut digital gratuit - jocuri, muzica, filme, software -, membrii retelei partajand fisiere proprii si avand acces la fisierele partajate ale colegilor de retea (asa-numitul peer-to-peer, P2P).

"Lucrul de la domiciliu (telework) este un alt motor care va duce la cresterea pietei", mai spune Valentin Stefan de la Roland Berger Strategy Consultants.

Si adevarul e ca sunt din ce in ce mai multi oameni care lucreaza si acasa si-si pot trimite documentele la sediul companiei la care lucreaza prin e-mail.

Broadband pe scara larga: asta se va intampla daca operatorii vor scadea tarifele sau vor oferi mai mult pentru preturile actuale (circa 20-30 USD pe luna).

Multi romani sunt pregatiti sa participe la o revolutie broadband, rata de penetrare a computerelor personale fiind de 20-25% din populatia Romaniei. Un alt parametru care le da sperante furnizorilor este ca 13 romani dintr-o suta au acces la internet, in general la locul de munca.

Indiferent de cifre - fie ele rate de crestere, grade de penetrare ori previziuni -, un lucru este sigur: Internetul broadband este pentru Romania una din afacerile viitorului apropiat. De aceea a plouat cu fuziuni si achizitii din 2000 incoace. Teritoriile sunt acum delimitate, iar companiile nu trebuie decat sa le populeze cu utilizatori.