Arta ca investitie este inca o notiune abstracta in Romania. Marii colectionari, daca exista, prefera anonimatul, atitudine diferita fata de colegii lor din tarile dezvoltate. Pentru ca nu sunt vazuti in expozitii, iar investitorii nu sunt interesati de plasarea banilor in lucrarile lor, artistii contemporani nu au o cota clara de piata. In galeriile de arta din Bucuresti abia daca se vand cateva lucrari de arta contemporana pe luna, iar preturile nu depasesc 3.500 de euro, mult sub cele ale pietei europene.

Alte lucrari sunt vandute direct din atelierele artistilor si nu pot fi monitorizate de specialistii pietei

In 2004, in topul 100 al celor mai bine vanduti artisti din Romania, la casele de licitatii si galeriile de arta, cifra de afaceri a unui pictor contemporan nu depaseste 18.000 de euro, arata datele proiectului tudor-art.com, care monitorizeaza vanzarile publice de arta din Romania, care este coordonat de scriitorul si publicistul Dan Tudor. Analiza defineste cifra de afaceri a unui pictor ca fiind suma anuala a banilor obtinuti din vanzarile tablourilor acestuia.

Anul trecut, cei mai bine "vanduti" au fost Alexandru Ciucurencu, Ion Alin Gheorghiu, Ion Pacea, Ion Tuculescu, Paul Miracovici, Corneliu Baba, Marcel Iancu.

Altii ca Victor Brauner, pictorul suprarealist intrat de mult in constiinta artistica europeana, nu are o cifra de afaceri la casele de licitatii din propria tara. Un alt exemplu este cel al caricaturistului Stefan Popa Popa's, care, desi a intrat in Cartea Recordurilor pentru rapiditatea cu care realizeaza o lucrare, este cotat in galeriile virtuale de pe Internet la doar cateva sute de euro.

Tudor spune ca artistii plastici din Romania nu se bucura de o prezenta coerenta in anuarele internationale de vanzari, cotatiile lor ramanand peste ani anonime sau greu de stabilit.

Intrebat daca statul poate contribui la recunoasterea internationala a artistilor romani, Dan Tudor ne-a raspuns franc: "A astepta interventia statului in acest mecanism este o dulce iluzie de asistati. Artistii insisi trebuie sa umble la propria lor mentalitate privind vanzarea oficiala a operelor lor: prin galerii, sali de licitatii, care trimit automat vanzarile si actele doveditoare spre editorii anuarelor de cotatii. Nu este mai putin adevarat ca galeriile romanesti stiu prea putine lucruri despre acest mecanism al formarii cotei unui artist".

"Numeric, colectionarii cumpara mai des si mai mult antichitati cu rol decorativ si bijuterii, dar investitiile in obiectele de arta antreneaza sume mult mai importante. Pictura este cea mai atractiva pentru colectionarii romani. Pana la 1 noiembrie anul acesta s-au vandut la licitatiile de arta de la casele Alis si Monavissa 548 de tablouri in ulei, 191 grafica si desen si 16 sculpturi", spune Tudor.

In 2004, cei mai bine vanduti artisti plastici din Romania au fost Gheorghe Petrascu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer Cumpana, Nicolae Grigorescu, Samuel Mutzner si Nicole Vermont.

Anul trecut, cifrele lor de afaceri au variat intre 40.000 si 100.000 euro. In ultimii ani, cotele de piata ale artistilor romani au crecut de pana la zece ori, datorita licitatiilor organizate de casele specializate, arata studiile pietei. Pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpana, un artist cu o prezenta constanta in galerii, ale carui opere se vindeau in perioada 1995-1998 cu 300-1.700 euro. In 2004, la casa Alis, un tablou al pictorului a fost adjudecat cu aproape 10.000 euro, iar in 2005, lucrarile lui se vand cu 3.000-7.000 euro. Tudor spune ca, "cifra de afaceri" realizata in primele zece luni ale lui 2005 va fi cu mult mai mare decat cea de anul trecut. Dovada ca, operele semnate de Nicolae Grigorescu au acumulat 179.865 de euro, cu opt lucrari vandute, depasind valoarea de 106.784 euro realizata in 2004 de primul clasat in topul 100, pictorul Gheorghe Petrascu.

Topul vanzarilor in primele zece luni ale anului continua cu Theodor Pallady, cu 44.724 euro si 8 lucrari adjudecate, Rudolf Schweitzer Cumpana, cu 43.254 euro si 24 de lucrari vandute, Jean Cheller, Iosif Iser, Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Dumitru Ghiata si Samuel Mutzner.

Cota generatiei tinere- speranta

Roua Calin de la Galeria de Arta si Antichitati "Hanul cu Tei" spune ca cei mai multi dintre tinerii artisti care expun in galeria din Centrul Vechi al Bucurestilor sunt studenti sau absolventi ai Universitatii de Arte. Lucrarile de dimensiuni mari, picturi, grafica, icoane sau sculpuri se vand cu 10-18 milioane lei vechi, dar pretul operelelor mici nu depaseste 2 milioane de lei vechi. Aici pot fi vazute lucrarile semnate de Oana Cosug, Ilie Nicolae, Nuta Federman, Tufa Lucian, de pictorii de icoane Gheorghe Monica Magdalena, Miu Cristian si de sculptorul Nichita Constantin. O incursiune prin galeriile din Bucuresti va dovedi cu siguranta ca lista generatiei tinere este mult mai vasta. Putini dintre ei sunt insa monitorizati de cei interesati de piata.

Reprezentantii galeriilor de arta ne certifica faptul ca, in Romania, cumpararea unei opere de arta este inca un hobby. Clientii privesc lucrarile expuse doar ca obiecte decorative. Nu exista interes pentru valoarea obiectului de arta. Or, tinerii artisti au nevoie de recunoastere. Este si motivul pentru care isi aduc lucrarile in expozitii. Ca sa castige bani din ceea ce fac, unii dintre ei au optat pentru lucrari comerciale considerand ca aceasta optiune nu este o bulina neagra pentru cartea de vizita a artistului ci, dimpotriva, ii poate creste cota de piata.

Schimbarea legislatiei si a mentalitatilor va incuraja investitiile in arta

Specialistii sunt de parere ca, pe piata din Romania este nevoie de oameni care sa plaseze bani in operele de arta. Pentru ca valoarea unui tablou nu se pierde, plasamentele facute in lucrarile mai multor artisti i-ar putea surprinde peste cativa ani chiar si pe investitorii la bursa. Dan Tudor sustine ca in Romania au aparut colectionari cu mare putere de investitie, asistati de brokeri, oameni foarte bine informati. Ei isi construiesc acum colectiile pe care le vom putea vedea intr-o zi in muzeele publice din Romania. "Nu este nevoie decat de timp si de o buna asistenta acordata acestor oameni de catre actorii pietei de arta: experti, comercianti de arta, case de licitatie. Joseph Duveen este comerciantul care a declansat acest fenomen in America. Cred ca vom avea si in Romania un asemenea personaj in urmatoarele decenii", ne-a declarat Dan Tudor.

Specialistii care urmaresc piata de arta din Romania sunt de parere ca, anul 2006 va fi plin de evenimente. Tendinta de aliniere regionala a preturilor de adjudecare din salile de licitatii romanesti va fi mai pronuntata fata de anii anteriori, determinand si o crestere a cotei artistilor romani. Acum, exista mari diferente intre sumele care se ofera pentru un artist cu aceeasi pozitie in cultura nationala, in salile de licitatie din Bucuresti, Budapesta sau Bratislava. Alinierea obligatorie va determina urmatorul val de crestere a cotatiilor. "Anul 2007 poate forta inca o data preturile in directia alinierii la cele ofertate in licitatiile occidentale. Destinderea legislatiei si a mentalitatilor in directia liberei circulatii a operelor de arta in Uniunea Europeana va incuraja si miscarea capitalului destinat acestui tip de investitii", mai spune Dan Tudor.

Un roman in topul vanzarilor de arta de la New York

Citeste si:

Constantin Brancusi a intrat in topul mondial al celor mai bine vanduti zece artisti, dupa ce lucrarea sa "Pasarea in spatiu" a fost adjudecata la casa de licitatii Christie din New York cu fabuloasa suma de 27,4 milioane de dolari, cel mai mare pret inregistrat in 2005 la o licitatie. Sculptura din marmura si piatra a fost realizata de artist in perioada 1922-1923 si provine dintr-o colectie privata din Europa, unde s-a aflat pana in 1937. Specialistii apreciaza ca lucrarea este reprezentativa pentru istoria sculpturii secolului XX si reflecta o schimbare cruciala in evolutia artistica a marelui sculptor roman.

Pentru multi surprinzatoare a fost aparitia lucrarii in circuitul public, dupa zeci de ani in care nu s-a stiut de existenta ei. Anul trecut, potrivit site-ului Artprice, liderul mondial al informatiilor de pe piata de arta, Brancusi (1876-1957) se afla pe locul 64 dupa ce lucrarea sa "Sarutul" s-a vandut cu opt milioane de $ la o licitatie Sotheby's. In 2003, el se afla pe pozitia 755.

SUA, Marea Britanie si Franta isi impart piata mondiala de arta

Raportul pe 2004 publicat de Artprice, liderul mondial al informatiilor de pe piata artei arata ca, anul trecut, casele de licitatii americane au cucerit 46,5 % din piata de arta globala, comparativ cu 42% cat detineau in 2003. Cresterea volumului vanzarilor a ridicat cifra de afaceri a caselor de licitatii americane cu 45%, intr-un singur an, principalul beneficiar al pieselor de top fiind New York-ul, locul ideal pentru vanzarea obiectelor de arta la preturi peste 1 milion de $. Aici investitorii au fost mult mai activi pe piata decat in capitalele europene.

Londra a avut o cota de piata de 26,9%, fiind a doua piata de arta din lume si prima piata europeana. Aici preturile au crescut cu 14%, fata de 2003, volumul tranzactiilor cu 9%, iar cifra de afaceri cu 22%. In clasamentul Artprice, restul de 26,6% din piata mondiala a artei este impartita intre Franta, cu 3%, Italia si Germania, cate 2%, iar restul de 8%, altor tari. Dupa primele noua luni ale acestui an, SUA raman liderul mondial al pietei de arta cu 58%, urmat de Marea Britanie, cu 27%, Franta cu 3%, Italia si Germania cu cate 2% fiecare, iar restul de 8% din piata revine altor tari.

Sase valori sigure pe piata autohtona de arta

- Gheorghe Petrascu (1872-1949);

Cifra de afaceri 106.794 euro

- Iosif Iser (1881-1958);

Cifra de afaceri 86.896 euro

- Nicolae Tonitza (1886-1940);

Cifra de afaceri in 2004 69.958 euro

- Rudolf Schweitzer-Cumpana (1886-1975);

Cifra de afaceri in 2004 56.672 euro

- Nicolae Grigorescu (1838-1907);

Cifra de afaceri 47.261 euro

- Samuel Mutzner (1884-1959);

Cifra de afaceri 45.493 euro