Suntem ramasi in urma cu investitiile de mediu. Europenii stiu asta si nu sunt dispusi sa ne ierte nimic. Pentru cei care cred ca totul nu este decat o gluma buna, nu trebuie decat sa citeasca raportul de tara intocmit de Uniunea Europeana, care exprima ingrijorarea Bruxelles-ului fata de poluarea industriala. "Am primit cartonas rosu la acest capitol", recunoaste si ministrul mediului, Sulfina Barbu.

Suntem ramasi in urma cu investitiile de mediu. Europenii stiu asta si nu sunt dispusi sa ne ierte nimic. Pentru cei care cred ca totul nu este decat o gluma buna, nu trebuie decat sa citeasca raportul de tara intocmit de Uniunea Europeana, care exprima ingrijorarea Bruxelles-ului fata de poluarea industriala. "Am primit cartonas rosu la acest capitol", recunoaste si ministrul mediului, Sulfina Barbu.

Sanctiunile sunt doar la un pas, iar acest lucru inseamna eliminarea fortata a poluarii, ceea ce se traduce prin inchiderea fabricilor care nu respecta normele europene. Firmele care nu-si permit cheltuielile de mediu vor avea o viata foarte scurta in Uniunea Europeana. Fie ca acestea produc pentru export si au mii de angajati, fie ca sunt mici firme cu datorii la bugetul asigurarilor sociale. Acelasi principiu se aplica si in cazul termocentraleor care incalzesc marile orase, dar si al depozitelor de deseuri, care vor fi inchise indiferent de consecintele sociale.
Dosarul de mediu costa Romania aproape 30 de miliarde de euro. Industria trebuie sa scoata din buzunar 2,8 miliarde, in conditiile in care Bruxelles-ul nu ofera fonduri comunitare.

Investitiile de mediu pun la incercare sanatatea firmelor

SELECTIE NATURALA: Societatile cu probleme ecologice vor disparea din peisaj

Banii cheltuiti pentru protectia mediului reprezinta, pur si simplu, pretul biletului spre normalitate al economiei romanesti. Dar pentru a intra in randul lumii, trebuie sa scoti bani din buzunar. Potrivit AVAS, doar un sfert din investitiile de mediu asumate de cumparatorii societatilor privatizare au fost realizate pana in prezent. Dintr-un total de circa 276 milioane de euro, au fost investite numai 73 de milioane de euro.

Greii din fiecare industrie nu au probleme cu mediul, cu conditia sa aiba in spate un investitor de proportii. "Lukoil a investit 15 milioane de dolari pana acum, iar nota totala pentru protectia mediului se ridica la 80 de milioane", arata Constantin Tampiza, director general Lukoil. Rompetrol si-a asumat in intregime cheltuielile pentru poluarea istorica la rafinaria Vega si desfasoara, potrivit lui Dinu Patriciu, presedintele grupului, un program de mediu de 20 de milioane de euro. Mittal Steel Galati a investit pana acum pentru protectia mediului 34 de milioane de dolari. Compania are obligatia, conform contractului de privatizare, sa investeasca 76 de milioane de dolari pana in 2011.

Potrivit Ministerului Mediului, industria cimentului este fruntasa la investitii. Carpatcement a primit deja autorizatie integrata de mediu (la fel si Lafarge). "Obtinerea autorizatiilor este rezultatul investitiilor in valoare de aproximativ 16 milioane de euro", apreciaza Mihai Rohan, director general Carpatcement Holding.

Daca esti o firma medie si cu datorii la stat, ultimul lucru care iti trebuie este factura pentu cheltuielile de mediu. Exmob din Oradea nu poate cumpara un tunel de uscare, care ar permite inlocuirea, in conditii de eficienta economica, a lacurilor pe baza de compusi volatili. "Am primit in ultimul timp multe oferte sa cumpar fabrici mici, care nu pot face investitiile de mediu si care vor da faliment dupa integrare", spune Viorel Catarama, proprietarul grupului Elvila. El a scos deja din buzunar 12 milioane de euro in ultimii ani pentru modernizarea fabricilor si urmeaza sa mai investeasca inca trei milioane. Alt mare jucator, Mobexpert, a investit peste 6,5 milioane de euro in protectia mediului. "Circa 90% din cele 240 de fabrici de mobila sunt in urma cu investitiile de mediu", apreciaza Ioana Petcu, consilier de mediu al asociatiei de profil.

Termoficarea da frisoane oraselor mici

"Cele mai multe instalatii de ardere trebuie redimensionate la nivelul cererii actuale, care nu mai cuprinde nevoile platformelor industriale", arata Ion Dumitrascu, director de comunicare al COGEN, companie care grupeza 27 de termocentrale.

Colterm, compania care incalzeste Timisoara, este liderul poluarii in zona. Conform directorului Agentiei de Protectie a Mediului Timis, Dan Mircea, societatea timisoreana de termoficare s-a angajat sa puna in aplicare, pana in 2007, un program de 11,5 milioane de euro. "Investitiile vor afecta foarte putin pretul gigacaloriei, eventual in viitor, din perspectiva amortizarii echipamentelor", spune Ioan Piturca, directorul societatii.

Complexul Energetic Craiova ar mai avea nevoie de investitii de 200 de milioane de euro pentru ca emisiile de noxe sa ajunga la un nivel acceptat in Uniunea Europeana. Complexul produce energie electrica pentru sapte judete si energie termica pentru Craiova, folosind carbune si pacura. si CET Brasov are nevoie de investitii de peste 20 milioane de euro pentru reabilitarea retelelor. Firmele fara petitori vor avea o soarta cruda. Combinatul chimic Nitramonia, uzina speciala de armament Victoria si Colorom Codlea asteapta investitori care sa le salveze de la moarte. Cum acestia nu apar, iar privatizarile intarzie, soarta lor pare pecetluita.

Timpul nu este deci de partea industriei noastre. Peste 14 luni, incepe inventarierea falimentelor.

"Numai pentru Petromidia, Rompetrol are angajamente de mediu de 20 de milioane de euro. In cazul Vega, ne-am asumat si cheltuielile aferente poluarii istorice." Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol

Rafinarii si prelucrarea gazelor

Investitii: 440 mil. euro
Numar instalatii: 11

Din cele 12 rafinarii din Romania, una este inchisa in prezent. Unitatile fara "spate" puternic, care nu beneficiaza de sprijinul unui investitor care sa-si permita sa cheltuie zeci de milioane de euro pentru protectia mediului, vor fi inchise. Din total, patru rafinarii trebuie sa respecte legislatia europeana pana la1 ianuarie 2007. Poluarea istorica, realizata inainte de privatizarea sectorului, reprezinta cam un sfert din factura totala de plata.

Instalatii mari de ardere

Investitii: 457,8 mil euro
Numar instalatii 174

Termocentralele sunt calcaiul lui Ahile al directivei europene referitoare la poluarea industriala. Deoarece apartin comunitatilor locale sau statului, ele au resurse modeste pentru retehnologizare. Inchiderea unor astfel de instalatii ar insemna nu doar disparitia unor activitati economice ci, mai ales, lipsa caldurii si a apei calde pentru orase intregi. Muntii de deseuri rezultate in urma arderii lignitului reprezinta o problema inca nerezolvata a industriei.

Producerea si prelucrarea metalelor

Investitii: 457,8 mil. euro
Numar instalatii 174

Sectorul siderurgic inregistreaza cateva cazuri de privatizari ratate, care au compromis sansele acestor firme de a mai investi in protectia mediului. Din total, 42 de instalatii nu au primit perioada de tranzitie si vor fi nevoite sa cheltuiasca 134 de milioane de euro pana la inceputul anului 2007. Grosul investitiilor va fi realizat pana in 2015

Industria chimica

Citeste si:

Investitii: 559,6 mil. euro
Numar instalatii 65

Cea mai mare parte a producatorilor, adica 41, nu a primit perioada de tranzitie de la Uniunea Europeana. Producatorii trebuie sa investeasca 31,6 de milioane pana la momentul integrarii, grosul fiind programat pentru perioada postaderare. Pana acum, au fost depuse doar 16 solicitari de acordare a autorizatiei integrate de mediu.

Industria extractiva

Investitii: 180 mil. euro
Numar instalatii 57

Investitiile de mediu din acest sector merg mana in mana cu masurile de inchidere a minelor nerentabile. Exploatarea metalelor si a lignitului din mine de adancime va fi mult diminuata. Din total, 38 de instalatii nu au primit perioada de tranzitie si vor fi nevoite sa respecte legislatia europeana de la inceputul lui 2007. Pana atunci, trebuie investite 53,5 milioane de euro. Statul va fi principalul furnizor de fonduri.

Cresterea industriala a porcilor si pasarilor

Investitii: 122 mil. euro
Numar instalatii 145

Fostele complexuri de crestere a porcilor ale statului prezinta inca un risc ridicat pentru mediu si multe dintre ele vor fi inchise din cauza tratarii necorespunzatoare a deseurilor. In cazul cresterii pasarilor, lucrurile stau mai bine, fermele sunt integrate cu producatorii de carne, care au mai multa forta economica pentru a investi in protectia mediului. Din total, 65 de instalatii nu au primit perioada de tranzitie si vor fi nevoite sa investeasca circa 33 de milioande euro pana la inceputul anului 2007.
Lista firmelor ramase In urma se InNegreste rapid

Portretul robot al companiei care va fi inchisa din cauza prevederilor de mediu are cateva caracteristici comune cu istoria economiei noastre. Procesul de privatizare a creat din plin "morti vii", care nu vor rezista cheltuielilor necesare pentru alinierea la conditiile de mediu ale UE. "Companiile cele mai vulnerabile din punctul de vedere al protectiei mediului au capital romanesc si, eventual, un numar mare de actionari, ca urmare a unor privatizari nereusite. Unele pot avea si capital strain, dar nu sunt detinute de firme cu experienta in domeniul lor de activitate", arata Catalin Gurau, expert al firmei de consultanta Enviroservice. Potrivit lui Gurau, principalele probleme ale acestor firme sunt gradul scazut de constientizare al obligatiilor de mediu si inexistenta unui plan coerent de conformare cu obligatiile de mediu pe termen lung. Mai mult, aceste firme sunt incapabile sa gaseasca surse de finantare pentru a realiza investitiile de mediu.

Romania Inregistreaza zeci de incidente de mediu pe an

In urma cu trei ani, autoritatile estimau ca, in medie, se inregistrau 60 de cazuri de poluare accidentala pe an, unele avand consecinte dramatice asupra starii de sanatate a oamenilor, a mediului inconjurator si a economiei din zonele afectate. Cele mai periculoase substante poluante sunt cianurile si compusii lor, precum si produsele petroliere. Cel mai grav accident de mediu din ultmii ani, care a provocat si tensiuni intre Ungaria si Romania, a implicat, in anul 2000, societatea Aurul SA Baia Mare. Dupa ruperea unui baraj al lacului de decantare, raurile Somes si Lapus au fost poluate cu cianuri provenite de la societatea Aurul SA Baia Mare, concentratia de cianuri fiind depasita de 800 de ori.

Potrivit autoritatilor ungare, dupa deversarea accidentala, pe o distanta de 118 kilometri din lungimea Somesului, au fost colectate 80 de tone de peste mort. Alte incidente tin de domeniul obisnuitului. Ani de zile, SC Romplumb SA Baia Mare a dispersat in atmosfera aproximativ 36 de tone de plumb sub forma de pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

Anul trecut, o serie de controale au descoperit substante sau deseuri periculoase depozitate in localitati din 25 de judete ale tarii, la agenti economici aflati in lichidare judiciara. Astfel, au fost descoperite aproximativ 75 de milioane de tone, aproximativ 12.000 de litri de asemenea substante periculoase.

De unde vin banii pentru investitiile de mediu?

Pentru Directiva IPPC, referitoare la poluarea industriala, europenii nu au sume importante pentru noi. Motivul este foarte simplu: ajutorul ar stimula concurenta intr-o tara care are deja costuri salariale infime fata Uniunea Europeana. Potrivit Ministerului Mediului, exista posibilitati limitate de a accesa fonduri straine, prin intermediul SAPARD sau al proiectelor de reducere a emisiei de bioxid de carbon. Suma totala care trebuie cheltuita de industrie, pana in 2015, se ridica la 2,8 miliarde de euro, din care 800 de milioane vor fi investite pana la data aderarii.

Capitolul Mediu va inghiti aproape 30 de miliarde de euro pana in 2018. Ritmul de investitii va fi de doua miliarde pe an, incepand cu 2007.

Sursa: Ministerul Mediului

Sfarsitul jocului este aproape

Ministrul mediului anunta cu voce calma ca nu exista prelungiri in meciul cu investitiile de mediu.

Capital: Care sunt domeniile industriale ramase in urma cu adaptarea la normele europene?
Sulfina Barbu: Sectorul de rafinare, siderurgia, cresterea industriala a animalelor, industria chimica si termocentralele. Pe de alta parte, industria cimentului se afla in grafic cu investitiile de mediu.

Capital: Punctual, ce firme se afla cel mai aproape de inchidere, din cauza nerespectarii conditiilor de mediu.
Sulfina Barbu: Privatizarile nereusite au generat cele mai mari probleme, pentru ca nu exista o responsabilitate clara, cine decide investitiile de mediu. De exemplu, RAFO are o situatie delicata, la fel Roman si Tractorul Brasov. Iar in cazul Siderurgica Hunedoara, o parte din cheltuieli trebuie facute de Consiliul Local, care detine actiuni la societate. In cazul Sofert Bacau, o instalatie are doi proprietari si nu se stie cine face investitiile sau daca perioada de tranzitie se injumatateste. Acolo unde am avut parte de investitori seriosi, lucrurile stau diferit. De exemplu, Alro a obtinut autorizatia integrata, iar in cazul Siderca Calarasi, ne asteptam ca lucrurile sa evolueze in directia buna.

Capital: Ce se intampla cu societatile care nu respecta normele europene?
Sulfina Barbu: Vor fi inchise. Nu exista derogare de la intelegerile semnate cu Uniunea Europeana, indiferent de situatia particulara in care se gaseste o firma sau alta.

Capital: Ce se intampla cu termocentralele care incalzesc orasele?
Sulfina Barbu: Situatia lor este complicata, pentru ca populatia nu poate suporta prin tarife investitiile de mediu. O solutie ar fi implementarea, in comun cu parteneri din vest, a unor tehnologii capabile sa diminueze emisiile de carbon, conform Tratatului de la Kyoto. La Turceni, exista un proiect promitator in acest sens. Daca nu respecta nivelul emisiilor din UE, termocentralele vor fi inchise.

Capital: Care sunt proprietatile Fondului de Mediu?
Sulfina Barbu: Poluarea industriala este prioritara. Din pacate, avem circa 50 de milioane de lei noi disponibili, dar nu exista proiecte pentru aceste fonduri. Apoi, infrastructura de mediu, de la asigurarea apei potabile pana la canalizare, si gestionarea deseurilor. Estimez ca se vor strange la Fondul de Mediu 200 de milioane de lei.